Drobeta Turnu Severin, 11 nov /Agerpres/ - Sunt multe informaţiile din vechime stocate în memoria arhivelor despre oraşul Cerneţi (1658-1885), azi sat al comunei Şimian, care ar trebui corectate. Dacă specialiştii ar face asta ar schimba pagini întregi din istoria României.
Primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă, susţine pentru AGERPRES că şi informaţiile referitoare la Tudor Vladimirescu trebuie rescrise. Primul reper al biografiei acestuia se referă la data naşterii. Marea majoritate a istoricilor, printre aceştia aflându-se C.D Aricescu, Andrei Oţetea, G.D. Iscru şi S.I. Gârleanu, susţine că Tudor s-ar fi născut "pe la anul 1780".
"Interpretând recentele date istorice aflate în arhive, se poate afirma fără niciun fel de ezitare că Tudor Vladimirescu a văzut lumina zilei în anul 1766. Conform unui document emis la 1/13 decembrie 1801, la vârsta de 25 de ani, căpitanul de panduri a cumpărat zece stânjeni de moşie în hotarul Gîrbeşti. Controversată este şi data când Tudor Vladimirescu a intrat în familia boierilor Glogoveanu şi numit administrator la două dintre moşiile Glogova şi Baia de Aramă. Or, la vârsta de 15 ani el nu putea avea o asemenea responsabilitate", precizează Truşcă.
Un alt aspect care ar trebui clarificat şi se referă la paternitatea viitorului "comandir" este legat de un "amănunt biografic discret": A fost sau nu Tudor copilul nelegitim al boierului Ioniţă Glogoveanu?
"Altfel nu s-ar explica de ce la Biserica Sf. Nicolae din Cerneţi, pe zidul dinspre apus al pronaosului, unde este pictată familia ctitorului Ioniţă Glogoveanu, apare şi Tudor. Este o descoperire de senzaţie făcută în luna octombrie 2014 de un profesor din localitate, Florin Grigore Dudaş. Istoria consemnează că boierul menţionat oficial a avut doi copii, pe Nicolae şi pe Stăncuţa. Deci, lângă Nicolae nu avea altcumva să apară o slugă fără vreo filiaţie cu ceilalţi membri ai familiei", este de părere primarul Constantin Truşcă.
Potrivit acestuia, istoricii trebuie să cerceteze cu temei documentele vremii şi în ceea ce priveşte locul de unde a pornit Revoluţia din 1821. Până acum se ştie că Padeşul ar fi locul de unde pandurii, în 23 ianuarie 1821, după lansarea celebrei Proclamaţii prin care "norodul" este înştiinţat asupra obiectivelor mişcării, au plecat spre Bucureşti pentru a-l aşeza pe Tudor domn pământean.
"Nu putem admite acest lucru. Studiind izvoarele documentare reiese că Tudor, la 21 ianuarie 1821, a plecat de la Bucureşti cu 40 de arnăuţi şi panduri, trece Oltul şi ajunge la Cerneţi. Până acum se menţionează prin diferite lucrări dedicate acestuia că ultima dată când ar fi trecut pe aici este 29 ianuarie 1821. De la Padeş, Tudor nu se mai putea întoarce de la Cerneţi. În cula şi casele sale din Cerneţi el depozitase încă din perioada 1819-1820 arme şi muniţie care trebuiau luate şi cu care trebuiau înarmaţi tinerii care se alăturau oştirii în fruntea căreia a plecat tot spre Bucureşti", a declarat Constantin Truşcă.
El a explicat că la Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, construită în anul 1800, deja se aflau în jur de 100 de panduri. Există dovezi arhivistice care susţin că Tudor a văzut pentru ultima oară în 21 ianuarie 1821 proprietăţile sale din Cerneţi.
Acestea, în următoarele două decenii sunt înstrăinate creditorilor, rămân comunităţii sau rămân în paragină. Cula de sub dealul Curila a fost dată înspre administraţie Primăriei oraşului Cerneţi. După 1990 a fost revendicată de urmaşii unui boier care, se afirma, l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu cu nişte bani şi acesta nu i-a mai înapoiat aşa cum promisese, la o lună după "zaveră", întrucât a fost trădat şi omorât în noaptea de 26 spre 27 mai 1821.
"Şi în anii care au urmat după acest eveniment tragic pentru erou şi dramatic pentru neamul românesc, aproape toată averea lui Tudor Vladimirescu s-a risipit. În Cerneţi a rămas doar cula, între anii 1914-1916 a fost folosită în scopuri militare. Un timp a fost abandonată. În 24 august 1959 a devenit muzeu închinat vieţii lui Tudor şi Revoluţiei din 1821. După 1989 aceasta, din lipsă de bani, a început să se ruineze. Se afla în patrimoniul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, de unde a fost preluată, în 2013, de administraţia publică locală", a precizat primarul Constantin Truşcă.
Proiectul de reabilitare a Culei lui Tudor Vladimirescu prevede înlocuirea şarpantei, conservarea pereţilor interiori şi exteriori, refacerea podelelor, introducerea energiei electrice şi amenajarea unei expoziţii permanente cu aspecte din viaţa marelui pandur. Execuţia lucrărilor şi introducerea Culei lui Tudor Vladimirescu în circuitul cultural-turistic se va face cu bani europeni.
"Cula lui Tudor Vladimirescu trebuie să rămână în istorie. Ea este locul care ne leagă de trecut. Dacă nu am respecta şi cinsti pe cel care a luptat pentru idealurile neamului, fără îndoială, rădăcinile noastre s-ar usca", a conchis primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă. AGERPRES/(A - autor: Florian Copcea, editor: Cristian Anghelache)
Primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă, susţine pentru AGERPRES că şi informaţiile referitoare la Tudor Vladimirescu trebuie rescrise. Primul reper al biografiei acestuia se referă la data naşterii. Marea majoritate a istoricilor, printre aceştia aflându-se C.D Aricescu, Andrei Oţetea, G.D. Iscru şi S.I. Gârleanu, susţine că Tudor s-ar fi născut "pe la anul 1780".
"Interpretând recentele date istorice aflate în arhive, se poate afirma fără niciun fel de ezitare că Tudor Vladimirescu a văzut lumina zilei în anul 1766. Conform unui document emis la 1/13 decembrie 1801, la vârsta de 25 de ani, căpitanul de panduri a cumpărat zece stânjeni de moşie în hotarul Gîrbeşti. Controversată este şi data când Tudor Vladimirescu a intrat în familia boierilor Glogoveanu şi numit administrator la două dintre moşiile Glogova şi Baia de Aramă. Or, la vârsta de 15 ani el nu putea avea o asemenea responsabilitate", precizează Truşcă.
Un alt aspect care ar trebui clarificat şi se referă la paternitatea viitorului "comandir" este legat de un "amănunt biografic discret": A fost sau nu Tudor copilul nelegitim al boierului Ioniţă Glogoveanu?
"Altfel nu s-ar explica de ce la Biserica Sf. Nicolae din Cerneţi, pe zidul dinspre apus al pronaosului, unde este pictată familia ctitorului Ioniţă Glogoveanu, apare şi Tudor. Este o descoperire de senzaţie făcută în luna octombrie 2014 de un profesor din localitate, Florin Grigore Dudaş. Istoria consemnează că boierul menţionat oficial a avut doi copii, pe Nicolae şi pe Stăncuţa. Deci, lângă Nicolae nu avea altcumva să apară o slugă fără vreo filiaţie cu ceilalţi membri ai familiei", este de părere primarul Constantin Truşcă.
Potrivit acestuia, istoricii trebuie să cerceteze cu temei documentele vremii şi în ceea ce priveşte locul de unde a pornit Revoluţia din 1821. Până acum se ştie că Padeşul ar fi locul de unde pandurii, în 23 ianuarie 1821, după lansarea celebrei Proclamaţii prin care "norodul" este înştiinţat asupra obiectivelor mişcării, au plecat spre Bucureşti pentru a-l aşeza pe Tudor domn pământean.
"Nu putem admite acest lucru. Studiind izvoarele documentare reiese că Tudor, la 21 ianuarie 1821, a plecat de la Bucureşti cu 40 de arnăuţi şi panduri, trece Oltul şi ajunge la Cerneţi. Până acum se menţionează prin diferite lucrări dedicate acestuia că ultima dată când ar fi trecut pe aici este 29 ianuarie 1821. De la Padeş, Tudor nu se mai putea întoarce de la Cerneţi. În cula şi casele sale din Cerneţi el depozitase încă din perioada 1819-1820 arme şi muniţie care trebuiau luate şi cu care trebuiau înarmaţi tinerii care se alăturau oştirii în fruntea căreia a plecat tot spre Bucureşti", a declarat Constantin Truşcă.
El a explicat că la Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, construită în anul 1800, deja se aflau în jur de 100 de panduri. Există dovezi arhivistice care susţin că Tudor a văzut pentru ultima oară în 21 ianuarie 1821 proprietăţile sale din Cerneţi.
Acestea, în următoarele două decenii sunt înstrăinate creditorilor, rămân comunităţii sau rămân în paragină. Cula de sub dealul Curila a fost dată înspre administraţie Primăriei oraşului Cerneţi. După 1990 a fost revendicată de urmaşii unui boier care, se afirma, l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu cu nişte bani şi acesta nu i-a mai înapoiat aşa cum promisese, la o lună după "zaveră", întrucât a fost trădat şi omorât în noaptea de 26 spre 27 mai 1821.
"Şi în anii care au urmat după acest eveniment tragic pentru erou şi dramatic pentru neamul românesc, aproape toată averea lui Tudor Vladimirescu s-a risipit. În Cerneţi a rămas doar cula, între anii 1914-1916 a fost folosită în scopuri militare. Un timp a fost abandonată. În 24 august 1959 a devenit muzeu închinat vieţii lui Tudor şi Revoluţiei din 1821. După 1989 aceasta, din lipsă de bani, a început să se ruineze. Se afla în patrimoniul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, de unde a fost preluată, în 2013, de administraţia publică locală", a precizat primarul Constantin Truşcă.
Proiectul de reabilitare a Culei lui Tudor Vladimirescu prevede înlocuirea şarpantei, conservarea pereţilor interiori şi exteriori, refacerea podelelor, introducerea energiei electrice şi amenajarea unei expoziţii permanente cu aspecte din viaţa marelui pandur. Execuţia lucrărilor şi introducerea Culei lui Tudor Vladimirescu în circuitul cultural-turistic se va face cu bani europeni.
"Cula lui Tudor Vladimirescu trebuie să rămână în istorie. Ea este locul care ne leagă de trecut. Dacă nu am respecta şi cinsti pe cel care a luptat pentru idealurile neamului, fără îndoială, rădăcinile noastre s-ar usca", a conchis primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă. AGERPRES/(A - autor: Florian Copcea, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.