Timişoara, 6 nov /Agerpres/ - Apele din amonte ale râului Bega sunt poluate cu fenoli în zona Margina, chiar şi după mai bine de un deceniu de când o secţie a combinatului petrochimic Solventul şi-a încheiat activitatea în arealul respectiv, compuşii chimici detectaţi fiind dăunători sănătăţii oamenilor şi animalelor.
"Un studiu multidisciplinar realizat în vederea evaluării gradului de poluare a unei zone industriale ce şi-a încetat activitatea de peste un deceniu a inclus, printre altele, şi analize a 15 derivaţi fenolici, cu relevanţă pentru activitatea industrială a zonei studiate. Analizele au fost realizate pe probe de apă colectate din 19 puncte de colectare dispuse într-un sit poluat din zona Margina, fiind cunoscut faptul în urma activităţii combinatului petrochimic SC Solventul - secţia Margina, zona a fost poluată cu fenoli. Deşi combinatul şi-a încetat activitatea de mai bine de 10 ani, apele din această zonă continuă să fie contaminate cu produşi chimici dăunători sănătăţii oamenilor şi animalelor", a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Vasile Ostafe, cercetător ştiinţific în cadrul Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie a Universităţii de Vest Timişoara.
Prin analize cromatografice, folosind echipamente de înaltă performanţă, s-au identificat compuşi fenolici în concentraţii mai mari decât limita legal admisă în şapte din cele 19 locaţii de prelevare a probelor, majoritatea punctelor de colectare fiind în aval de punctul de contaminare (arealul fostei fabrici şi batalurile de stocare a apelor uzate).
Compusul bisfenol A a înregistrat cele mai mari concentraţii medii, în timp ce compusul 2,4-dinitrofenol a avut concentraţia medie cea mai mică. Concentraţia maximă individuală a corespuns compusului 4-terţ-octilfenol, în timp ce 2,4,6-triclorofenolul nu a fost detectat în 12 din cele 19 probe.
"Cele mai poluate probe de apă au fost cele colectate din apa freatică şi de adâncime medie a apelor subterane, de la patru metri până la 30 de metri adâncime, şi situate în apropiere sau în aval de vechea fabrică de produse chimice", a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ostafe.
Rezultatele experimentale au arătat că în probele de apă analizată există derivaţi fenolici, ceea ce înseamnă că apele de mică adâncime din zona Margina sunt contaminate cu astfel de compuşi chimici. Apele provenind din fântânile alimentate prin stratul de adâncime sunt mai puţin poluate decât cele alimentate din pânza freatică şi, de asemenea, cele localizate lângă râul Bega, cu aport de apă curată, implicit comunicând cu reţeaua hidrografică subterană, s-au dovedit a avea o concentraţie mai redusă a compuşilor ţintă.
După o activitate aproape neîntreruptă de aproximativ un secol a platformei industriale, timp în care s-au produs deversări ale apelor reziduale în mediul ambiant, impurificând apa de suprafaţă a râului Bega, pânza freatică, terenurile din jur, se confirmă, prin analizele cromatografice dezvoltate şi validate în capitolul de rezultate, o degradare a zonei chiar şi după zece ani de la încetarea activităţii industriale, ca urmare a persistenţei şi biotransformării unor compuşi fenolici.
Procesele industriale generează o varietate de molecule care pot contamina componentele biosferei, din cauza proprietăţilor toxice, cancerigene sau mutagene ale substanţelor chimice evacuate. Fenolul este unul dintre cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apelor, fiind toxic chiar şi la concentraţii mici. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Ştefan Gabrea)
"Un studiu multidisciplinar realizat în vederea evaluării gradului de poluare a unei zone industriale ce şi-a încetat activitatea de peste un deceniu a inclus, printre altele, şi analize a 15 derivaţi fenolici, cu relevanţă pentru activitatea industrială a zonei studiate. Analizele au fost realizate pe probe de apă colectate din 19 puncte de colectare dispuse într-un sit poluat din zona Margina, fiind cunoscut faptul în urma activităţii combinatului petrochimic SC Solventul - secţia Margina, zona a fost poluată cu fenoli. Deşi combinatul şi-a încetat activitatea de mai bine de 10 ani, apele din această zonă continuă să fie contaminate cu produşi chimici dăunători sănătăţii oamenilor şi animalelor", a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Vasile Ostafe, cercetător ştiinţific în cadrul Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie a Universităţii de Vest Timişoara.
Prin analize cromatografice, folosind echipamente de înaltă performanţă, s-au identificat compuşi fenolici în concentraţii mai mari decât limita legal admisă în şapte din cele 19 locaţii de prelevare a probelor, majoritatea punctelor de colectare fiind în aval de punctul de contaminare (arealul fostei fabrici şi batalurile de stocare a apelor uzate).
Compusul bisfenol A a înregistrat cele mai mari concentraţii medii, în timp ce compusul 2,4-dinitrofenol a avut concentraţia medie cea mai mică. Concentraţia maximă individuală a corespuns compusului 4-terţ-octilfenol, în timp ce 2,4,6-triclorofenolul nu a fost detectat în 12 din cele 19 probe.
"Cele mai poluate probe de apă au fost cele colectate din apa freatică şi de adâncime medie a apelor subterane, de la patru metri până la 30 de metri adâncime, şi situate în apropiere sau în aval de vechea fabrică de produse chimice", a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ostafe.
Rezultatele experimentale au arătat că în probele de apă analizată există derivaţi fenolici, ceea ce înseamnă că apele de mică adâncime din zona Margina sunt contaminate cu astfel de compuşi chimici. Apele provenind din fântânile alimentate prin stratul de adâncime sunt mai puţin poluate decât cele alimentate din pânza freatică şi, de asemenea, cele localizate lângă râul Bega, cu aport de apă curată, implicit comunicând cu reţeaua hidrografică subterană, s-au dovedit a avea o concentraţie mai redusă a compuşilor ţintă.
După o activitate aproape neîntreruptă de aproximativ un secol a platformei industriale, timp în care s-au produs deversări ale apelor reziduale în mediul ambiant, impurificând apa de suprafaţă a râului Bega, pânza freatică, terenurile din jur, se confirmă, prin analizele cromatografice dezvoltate şi validate în capitolul de rezultate, o degradare a zonei chiar şi după zece ani de la încetarea activităţii industriale, ca urmare a persistenţei şi biotransformării unor compuşi fenolici.
Procesele industriale generează o varietate de molecule care pot contamina componentele biosferei, din cauza proprietăţilor toxice, cancerigene sau mutagene ale substanţelor chimice evacuate. Fenolul este unul dintre cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apelor, fiind toxic chiar şi la concentraţii mici. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Ştefan Gabrea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.