COD GALBEN: 04-07-2020 ora 10 Intre 04 iulie, orele 12 se va semnala disconfort termicZone afectate COD PORTOCALIU: 04-07-2020 ora 10 Intre 04 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 04:00Fenomene vizate se va semnala 04 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 04:00Fenomene vizate COD PORTOCALIU: 04-07-2020 ora 14 Intre 14:15 si 17:00 se va semnala averse torenţiale ce vor cumula local 35-50 l/mp, frecvente descărcări electrice, vijelie, grindină in Județul Gorj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sibiu, 29 oct /Agerpres/ - Albota, cunoscută ca o muchie a masivului Făgăraşului, este renumită în ţară şi în străinătate ca cea mai apreciată păstrăvărie românească, pentru că aici nu este doar un loc unde se creşte şi se cumpără peşte, e mult mai mult, fiind vorba de un întreg complex turistic de patru stele.

"Complexul Turistic Albota este situat într-o locaţie idilică: la poalele munţilor Făgăraş, după satul Arpaşu de Sus, la 55 km de aeroportul Sibiu, în drumul DN1 Sibiu-Braşov. Aici vă puteţi bucura de "natura pură", admirând Valea Arpăşelului cu Căldarea şi Rezervaţia Naturală, înconjurată în stânga de vârful Albota şi în dreapta de Buteanu (2.507 m), dar şi lacurile păstrăvăriei - toate într-un peisaj de neuitat!", aşa este descris Complexul Turistic Albota pe site-ul www.sibiu-turism.ro, aparţinând Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu.

Ca să mergi la păstrăvăria Albota nu trebuie să fii neapărat iubitor al mâncărurilor pescăreşti. Este suficient să îţi doreşti să ajungi într-un rai al bunătăţilor din Ardeal, atât cele tradiţionale româneşti, dar şi săseşti. Pentru cei care sunt vegetarieni, păstrăvăria Albota este locul ideal unde pot degusta preparate sută la sută bio şi se pot bucura de o oază de linişte şi aer curat, admirând munţii Făgăraşului.

Cam cât de mult trebuie să îţi doreşti să ajungi la Albota? Ei bine, de primăvara până toamna târziu, autocare pline cu turişti străini parcurg cei 55 de kilometri pe cel mai circulat drum naţional din România, Drumul Naţional 1, de la Sibiu spre Braşov, oprindu-se în satul Arpaşu de Sus. Un sat sibian liniştit, unde oamenii se îmbracă încă în costume tradiţionale ca să meargă la slujbă duminică, dar în care principala atracţie turistică este tocmai această păstrăvărie. Practic, de pe DN1, mai faci zece kilometri şi ajungi la păstrăvăria Albota.

Din sat până la păstrăvărie, drumul făcut şi refăcut de patronul păstrăvăriei pune răbdarea turiştilor pe jar, care abia aşteaptă să ajungă la destinaţie. Indicatoare de lemn, frumos scrise, te invită să fii calm şi îţi deschid apetitul pentru specialitatea casei, un preparat unic, ce doar la Albota se găteşte: file de păstrăv în fulgi de porumb, cu un sos uşor, răcoritor, de pătrunjel, cu cartofi natur peste care se presară uşor verdeţuri proaspete, din grădina proprie. Lângă păstrăv se aşează cu grijă o felie de lămâie, pe o salată creaţă, totul pentru un preparat marca Albota, care se poate servi aici sau la Restaurantul Hermania din centrul Sibiului, local aparţinând aceluiaşi patron. După cum se ştie, carnea de păstrăv are puţine calorii şi grăsimi şi multe vitamine şi minerale.

Cu bicicleta, ATV-ul, căruţa, pe jos, dar şi cu orice fel de autoturism, oricine poate ajunge la Albota. Pentru nostalgici şi romantici, recomandăm şareta.

Păstrăvăria Albota are o producţie anuală de 40 de tone de păstrăv, în cele 13 bazine. Aici, păstrăvul atinge greutatea de un sfert de kilogram, în maxim doi ani. Fântânel şi Curcubeu sunt cele două feluri de păstrăvi crescuţi la Albota. Fântânelul este mai închis la culoare spre deosebire de Curcubeu, ce are un spate punctat, cu o dungă roşie. Pentru turiştii care nu vin să pescuiască aici, cel mai interesant li se pare ritualul de hrănire al păstrăvilor, zilnic, înainte de apusul soarelui.

"La nivelul condiţiilor din România, stăm bine spre foarte bine. Pe week-end, la mine vin o mie de oameni. Capacitatea de cazare este de o sută de locuri, dar mănâncă o mie. Soft-ul e baza mea, că asta am învăţat. Eu văd un vis de-al meu, ceea ce făceau strămoşii noştri într-o gospodărie mică, să dezvolt la o scară mare, unde pot să îmbin partea turistică, partea de agricultură şi numai asta îmi dă sustenabilitate. Suntem unici. Peisajul acesta e unic. Nu îl găseşti nicăieri în lume. Locuri aşa frumoase şi aşa prost exploatate ca în România... Asta e o oportunitate. Nu mai există nicio păstrăvărie ca a noastră. Sunt păstrăvării, care produc mai mult. Dar, aceea e doar o păstrăvărie şi atât. Ca turist nu ai ce face. Aşa e conceptul altora. Nu mai există ce e la noi, nicăieri. Există pensiuni, păstrăvării frumoase, bucătari buni. Dar combinaţia păstrăvăria ta, cu restaurantul tău, cu centrele de lângă, cu un peisaj bun. Noi doar că merg la restaurant să mănânc, ci e un obiectiv turistic", a declarat pentru AGERPRES Martin Mueller, patronul păstrăvăriei Albota.

Cum a reuşit un sibian de etnie germană, născut în capitala gazului din România, la Mediaş (judeţul Sibiu), să facă dintr-o păstrăvărie comunistă, îndrăgită de Nicu Ceauşescu, o afacere cu adevărat de succes, în plină democraţie? Secretul este dragostea de natură şi rânduiala săsească, ce s-ar traduce prin lucruri bine făcute.

Inginer de soft, cu studiile făcute în Germania, patronul firmei SOBIS s-a îndrăgostit de Albota de când a văzut locul. Preţul acestei iubiri? 100.000 de euro pentru început. O realizare a unui fost IAS (Întreprindere Agricolă de Stat - n.r.), apreciat de Nicu Ceauşescu, care venea aici la vânătoare de urşi şi să mănânce păstrăvi în inima munţilor Făgăraş, păstrăvăria Albota era în faliment când a cumpărat-o Martin Mueller.

"Cea mai bună relaxare este să fii în natură, nu există ceva mai frumos. Asta aveam deja genetic, din Mediaş. Când am văzut această păstrăvărie, mi-a plăcut. Este făcută pe vremea comunismului. Era a IAS-ului. Era vizitată des de Nicu Ceauşescu, fiind a statului, fiindcă aici se făcea vânătoarea de urşi. De asta aici este şi Observatorul. Era tocmai la graniţa judeţului, un loc mai retras. Noi am cumpărat păstrăvăria de la un proprietar, dar a ajuns cu datorii la bănci, era executat silit", povesteşte Martin Mueller.

Acesta recunoaşte că a găsit totul în paragină, dar a văzut printre bălării un succes cu investiţii constante în bazinele cu păstrăvi. Prima afacere: vânzarea păstrăvului la Metro, o experienţă proastă economic, dar care l-a făcut pe inginerul sas să caute repede soluţia salvatoare: nu mai vindem peştele, îl mâncăm. A doua problemă specific românească: drumul prost de acces. Nota de plată: un miliard de lei vechi, doar reparaţia anuală a celor patru kilometri de drum, pe care Primăria nu a dorit să îi asfalteze.

"Erau cam 100.000 de euro pentru toate bazinele acestea. Erau rupte, nu era ciment, erau bazine naturale, noi am refăcut totul. Nu puteam să vând păstrăvul. M-am luptat trei luni să intru la Metro. Am vândut cu 100 maxim 200 la Sibiu pe săptămână, 100-200 kilograme, la Braşov. Aşa am început în 2005-2006. Nu era deloc profitabil. Atunci am zis mai bine mănânc păstrăvul, eu, noi, prietenii, decât să îl dau moca. Aşa s-a născut acea pensiune. În primul an, nu puteam să fac faţă. Aveam un singur restaurant. Nici nu m-am aşteptat. Era şi drumul prost. Şi am făcut şi drumul. Pe mine m-a costat în fiecare an, drumul cel puţin un miliard să îl întreţin. Patru kilometri, timp de zece ani", îşi aminteşte el de Albota.

Acum, la păstrăvăria de patru stele de la Albota pot înnopta o sută de persoane. Zilnic, aici pot servi 70 de produse proprii, o mie de oameni. Anul 2007, anul Capitalei Culturale Europene Sibiu, a fost unul bun şi pentru Albota. Dar problema drumurilor proaste din România nu dispăruse. Faptul că se lucra pe DN1 a diminuat din elanul sutelor de mii de turişti, care şi-ar fi dorit să ajungă la celebra Albota.

Cum e românul care merge la o păstrăvărie? Doar unul din zece români pescuiesc, hoinăresc, se bucură de celelalte facilităţi, marea majoritate mănâncă şi beau.

"În 2007, extindere. Pe urmă două cabane, avem o sută de locuri. 2007 m-a ajutat, imaginea este bună, dar atunci lucrau la DN1. Între 80-90 la sută e clientela mea, românească, restul, străini. Vin din toate părţile ţării. Românul nu e mobil, se plimbă între bazine, pe urmă se pune la masă. E un bun consumator. Bea şi mănâncă. Mai face o plimbare. Pe urmă mai comandă nişte papanaşi. Opţiunile de agrement le avem. Doar 10% le cer", explică Martin Mueller.

Atât de faimoasă e Albota, încât agenţii de turism au ajuns să rezerve pentru turişti din toată România cazare în zona Bâlea (judeţul Sibiu) sau la Sâmbăta (judeţul Braşov), dar le rezervă masa la păstrăvăria lui Mueller.

"Trăiesc din turiştii de zi, care vin numai la mine, care stau în zona Bâlea, Sâmbăta, la care au venit rudele sau cunoştinţele la Sibiu şi zic hai să îţi arăt Albota. Şi ăla ştie, uite acolo nu dau greş. Să se simtă bine. Eu nu am planificat. Sunt pensiuni care fac mâncare la Albota şi cazare pe Bâlea", recunoaşte Martin Mueller.

Poate unii se întreabă cam cât de mulţi păstrăvi se pot mânca la o astfel de păstrăvărie. Aici păstrăvii nu sunt deloc ca cei de la supermarket sau de la pescării. Sunt şi mai mici, dar există păstrăvi de câteva kilograme. La Albota se mănâncă mai mult decât pot produce proprietarii.

"Anul trecut am cumpărat 15 tone de peşte, anul acesta cam opt. Nu putem produce cât se consumă. De asta, anul acesta mi-am făcut o păstrăvărie la Cârţa. Zece lacuri la Cârţa. Ca să fac faţă. Noi la ora actuală producem 30-40 de tone de peşte pe an. Avem propria hidrocentrală, propria apă, propriul curent", spune Martin Mueller.

80% din ce se mănâncă la Albota e produs eco şi bio. Aproape toată mâncarea e produs propriu. S-a ajuns aici după o investiţie înţeleaptă în 2.000 de hectare de teren agricol, în patru comune din judeţul Sibiu, toate folosite pentru producţie.

"Pâinea venea feliată la început. Am zis, eu, aici în inima naturii şi să nu pot face un cuptor de pâine? Acum vin aici turişti care doar să cumpere pâine. Avem brutărie, carmangerie, afumătoare şi toate beciurile. Tot ce înseamnă peste iarnă, depozitez. Am făcut două tone de vinete, prăjite cu lemne, zacusca noastră, murăturile noastre, dulceţurile noastre. Gustul este cu totul altul. Avem fabrică de prelucrare lapte. Avem abator în Cârţişoara. Am investit în teren, avem toate circuitele noastre. Am aproape 2.000 de hectare de teren, pe care îl cultivăm. 100 de bivoli, 100 de angus, deci vită de carne, 300 de bovine, avem 1.200 de oi, 800 de capre, 200 de porci lăsaţi semi-liber, găini, bibilici, iepuri, etc. La ora actuală, avem două solare, ne ocupăm de legumicultură, roşii, castraveţi, tot ce este nevoie. Cam 80% din ce mâncăm e din producţia proprie. Asta ne dă soliditate. În plus, noi avem reţetele noastre", arată Martin Mueller.

A început cu 100.000 de euro. A ajuns la două milioane de euro investite în turism şi agricultură, conform Asociaţiei Deţinătorilor de Terenuri din Albota. Plus o firmă de succes de soft.

"Am avut bani, m-am şi împrumutat la bănci, dar totul e vizibil şi se regăseşte în patrimoniu. În gândirea veche săsească zice că tu trebuie să faci cu forţele proprii... acum se spune că faci cu câţi bani ai. Când nu am mai avut, m-am împrumutat, fiindcă era o oportunitate", spune Martin Mueller.

Tineri, vârstnici, familişti şi nefamilişti, turism de agrement, dar şi de business, pentru toate categoriile de turişti, Albota este o surpriză plăcută. Cei care nu sunt gurmanzi şi cu greu rezistă celor 70 de produse proprii, testate în laboratoarele din Sibiu, Albota le oferă posibilitatea de a mânca cât pot afine, zmeură, coacăze, în plantaţia proprie. La brutăria proprie, brutarul coace pâine de casă, cu coajă crocantă, chiar în faţa clienţilor. Fără E-uri. După reţeta bătrânească. Afumătoarea şi măcelăria, atelierul de prelucrat lapte/brânză sunt deschise oricărui vizitator, într-un itinerar al miresmelor şi ispitelor culinare. În cele două sere pentru legume proaspete şi verdeţuri, turiştii pot vedea cum se cultivă ceea ce urmează să mănânce în restaurantul cu cele două terase sau în grădina de vară.

Albota oferă o serie de facilităţi firmelor. Aici, în cele trei săli de conferinţe, orice corporatist poate să se simtă bine. Pescuit, drumeţii, ciclism, ATV, călărie, saună, jacuzzi, observator natural al vitelor Angus, petreceri, foc de tabără, toate la discreţie la Albota. Locul unde Dumnezeu i-a dăruit unui sibian sas nu doar undiţa succesului, ci şi păstrăvul de aur, care i-a îndeplinit dorinţa, cu multă muncă şi dragoste de natură. AGERPRES/(A - autor: Isabela Paulescu, editor: Cristian Anghelache)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.