Târgu Mureş, 27 oct /Agerpres/ - Oraşul Dortmund, despre care se credea că va rămâne doar istorie după anul 1998, odată cu închiderea oţelăriei PHOENIX West, parte a Thyssen Krupp, coloana vertebrală a industriei locale, a reuşit să "reînvie" după ce a implementat unul dintre cele mai ample proiecte de dezvoltare urbană din Germania. Noul Dortmund, cu peste 600.000 de locuitori, a devenit acum unul dintre cele mai moderne şi mai dinamice oraşe din punct de vedere economic din Germania.

Pentru a doua oară în istoria modernă, oraşul Dortmund, care are o vechime de 1.132 de ani, a dovedit că poate să renască, aşa cum a renăscut şi după Al doilea Război Mondial, când a fost distrus aproape în totalitate, iar din monumentele sale nu a mai rămas piatră pe piatră.

Odată cu închiderea uzinei PHOENIX West în 1998, cu toate componentele sale, cei 160 de ani de istorie industrială a districtului Dortmund s-au încheiat, iar oraşul a început să fie perceput ca un orăşel industrial de provincie, slab din punct de vedere economic şi fără nicio perspectivă de dezvoltare.

Cooperarea dintre administraţie, mediul de afaceri şi cel universitar a dus la salvarea şi renaşterea oraşului, iar acest succes s-a datorat atât specialiştilor de înaltă clasă atraşi în zonă prin programe bine gândite, cât şi existenţei infrastructurii de transport: Dortmund are un aeroport, un port interior, o reţea vastă de căi ferate şi autostrăzi interstatale, fiind considerat oraşul cu cele mai bune conexiuni posibile de transport, fiind poarta de acces a regiunii Rin-Ruhr.

Ghidul Heike Regener ne spune că, de la închiderea uzinei de oţel, administraţia oraşului Dortmund a căutat să umple golul imens lăsat de aceasta, a achiziţionat terenul de 200 de hectare şi clădirile aferente, a construit un lac artificial într-o zonă care a fost cândva intens poluată, a iniţiat un parc tehnologic care acum este aproape plin întrucât investitorii beneficiază de facilităţi. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în parcul tehnologic sunt în special din domeniul tehnologiei informaţiei, micro/nanotehnologiei, logistic, biomedicină, robotică etc. Cu alte cuvinte, acum, la Dortmund, se gândeşte viitorul tehnologiei europene.

În anul 2000, administraţia oraşului Dortmund a elaborat un plan de dezvoltare urbană pentru zona PHOENIX, care a inclus şi amenajarea celor 200 de hectare de teren achiziţionate în 2004 de la Thyssen Krupp Stahl AG.

În septembrie 2005, a fost amplasat primul gazon în zona fostei uzine, devenită acum sit industrial şi vizitată de foarte mulţi turişti, iar la 13 ani de la închiderea oţelăriei, locul fostului furnal a fost luat de un lac artificial, denumit Phoenix, pe care locuitorii oraşului pot naviga cu ambarcaţiuni uşoare. Pentru a proteja apele lacului aici pot naviga doar bărci cu pedale, veliere şi canoe, bărcile cu motor nefiind permise, iar scăldatul este interzis.

Dezvoltarea zonei Phoenix a fost realizată de o filială a Stadtwerke AG din Dortmund, care a pus piatra de temelie a lacului Phoenix în anul 2005, a ecologizat zona, a reuşit să mute pur şi simplu peste 2,5 milioane de metri cubi de pământ şi a turnat 420.000 de metri cubi de beton armat. Solul dislocat pentru a face loc lacului a fost mutat în apropiere, formându-se o terasă pe malul nordic al lacului, acolo unde deja se construiesc sute de locuinţe.

În doar cinci ani de la începerea lucrărilor, la data de 1 octombrie 2010, a început umplerea cu apă a noului lac, iar din 9 mai 2011, gardurile şantierului au dispărut, iar Lacul Phoenix a fost finalizat. Un an mai târziu, pe luciul de apă de 24 de hectare (1,2 kilometri lungime şi 320 de metri lăţime), în noul port au apărut primele ambarcaţiuni uşoare.

Lacul are o adâncime de 3-4 metri şi poate stoca aproximativ 700.000 de metri cubi de apă în cazul unor precipitaţii abundente şi este alimentat de conducte subterane. În plus, specialiştii germani au construit o instalaţie de eliminare a fosfaţilor, astfel încât întregul volum de apă al lacului poate fi filtrat o dată pe an.

Malul de nord al lacului este într-o puternică expansiune, aici fiind deschise numeroase şantiere pentru construcţii rezidenţiale, părţile de sud şi est sunt împânzite cu restaurante, debarcadere, peluze, zone de joacă pentru copii şi terenuri de sport, iar partea de vest este zonă verde. În jurul lacului au fost construite alei de promenadă şi piste de biciclete, astfel încât zona să poată fi frecventată de oricine. Treptat, în zonă s-au deschis numeroase restaurante şi cafenele.

Însoţiţi de ghidul Heike Regener într-un tur al oraşului Dortmund, am constat că acesta nu este doar un loc excelent al industriei inovative, ci şi un oraş cu adevărat verde, cu o Gradină Botanică cu aproximativ 4.500 de tipuri de arbori, cu numeroase grădini de trandafir german, cu peste 3.000 de tipuri de trandafiri şi, evident, cu parcuri cu suprafeţe foarte mari în fiecare district.

În plus, aici există şi Dortmund Zoo, renumit pentru succesele sale în reproducţia cu specii de animale predominant din America de Sud.

Deşi aparent nu impresionează foarte mult la capitolul arhitectură - întrucât monumentele sale şi clădirile istorice au fost distruse în marea majoritate în cel de-Al Doilea Război Mondial, rămânând doar câteva porţiuni de ziduri medievale, pe care localnicii le pun în valoare - Dortmundul se remarcă prin lucrări arhitecturale avangardiste. În plus, acesta este un oraş viu, intens animat, având peste 600 de magazine, restaurante şi cafenele, iar zilnic zonele pietonale sunt frecventate de cel puţin 100.000 de persoane.

O altă mândrie a oraşului este Sala de Concerte a Filarmonicii din Westfalia, construită în 2002, care nu este doar atractivă pentru privitor, ci este concepută să ofere 'cel mai magnific sunet', dar şi muzeele sale, 'care conţin colecţii nepreţuite şi comori din istoria ştiinţelor naturii, arheologie, artă, arte şi meserii'.

La Dortmund se află şi primul muzeu municipal de pe Valea Ruhr-ului, Muzeul de Artă şi Istorie Culturală, înfiinţat în 1883, Muzeul de Istorie Naturală (fondat în 1910) pentru a documenta ultimii 55 milioane ani, Muzeul Ostwall, cu colecţia de artă globală a secolului 20 şi multe altele. Apoi mai există The Dortmund U, o clădire impresionantă care a aparţinut unei fabrici de bere din 1926, a cărei demolare ar fi costat prea mult, a fost transformată într-un centru de artă creativă în 2010.

De-a lungul istoriei sale moderne oraşul Dortmund a avut perioade de avânt economic nemaiîntâlnite, dar şi perioade grave de recesiune. A devenit, începând cu anul 1875, în perioada de industrializare, oraşul cărbunelui, oţelului şi al berii, iar înainte de cel de-Al doilea Război Mondial, unul dintre cele mai puternice locuri ale economiei industriale a Reich-ului german. Ca un exemplu, producţia de cărbune a ajuns, în 1913, la 12,2 milioane de tone în mina de la Dortmund, iar între 1870 şi 1913, producţia de bere a crescut de la 140.000 la 1.700.000 de hectolitri, fiind unul dintre cei mai mari producători de bere din lume.

Pe lângă realizările remarcabile în domeniile economic şi social, "echte Liebe" (adevărata dragoste) a locuitorilor oraşului Dortmund este echipa de fotbal Borussia Dortmund (pe numele său întreg Ballspielverein Borussia 09 e.V. Dortmund, pe scurt BVB).

Borussia Dortmund este al treilea club sportiv din Germania, joacă în Bundesliga şi este unul dintre cele mai de succes cluburi din istoria fotbalului german. Borussia Dortmund a fost fondată în 1909 de către şaptesprezece jucători de fotbal din Dortmund, a câştigat opt campionate germane, cinci Supercupe DFL, a câştigat UEFA Champions League, Cupa UEFA, Cupa Cupelor şi o Cupă Intercontinentală. BVB, prin prima victorie în Cupa Cupelor, în 1966, a fost primul club german care a câştigat un titlu european.

Clubul se bucură de cel mai mare stadion din Germania, cu o capacitate de circa 70.000 de locuri, are cea mai mare reţea de fan cluburi din lume, are culorile negru şi galben, iar motto-ul este "echte Liebe".

În ziua vizitei noastre la stadionul echipei, Borussia Dortmund se pregătea de meciul cu Hannover, pe care l-a pierdut, dar în ciuda eşecului din campionat, fanii BVB, veniţi din aproape toată Europa, au luat cu asalt magazinul de suveniruri şi au îmbrăcat tricoul echipei, pe care l-au purtat toată ziua prin mall-urile şi resturantele din oraş.

Ghidul Heike Regener a precizat că oraşul a fost fondat în anul 882, a devenit un oraş imperial în secolul al 13-lea şi, prin urmare, poartă vulturul din emblema sa. Pe lângă vulturul tradiţional, pe logo-ul oraşului a apărut, din 2005-2006, şi rinocerul cu aripi, care a devenit animalul heraldic neoficial. În viziunea germanilor, rinocerul este considerat a fi sursa de inspiraţie pentru zboruri nesfârşite, intelectuale, ale fanteziei.

Iniţial, rinocerul înaripat a fost animalul heraldic al Filarmonicii Westfalia din Dortmund, pe motiv că acesta are urechi extrem de sensibile, este capabil să audă sunete infrasonice pe distanţe lungi, în timp ce oamenii pot detecta aceste sunete doar ca vibraţii. Motivul pentru care rinocerul este capabil să captureze sunete pe o rază de 360° este că acesta îşi poate deplasa fiecare ureche în mod independent.

În anul 2005, locuitorii din Dortmund au votat cu majoritate de voturi ca rinocerul cu aripi să devină logo-ul oraşului, iar din acest motiv mascota este prezentă peste tot în oraş. De altfel, cu ocazia Campionatului Mondial găzduit de Germania în anul 2006, fiecare echipă care a jucat pe stadionul din oraş a avut câte un rinocer înaripat vopsit în culorile naţionale (Suedia, Trinidad Tobago, Germania, Polonia, Japonia, Brazilia, Elveţia, Togo, Ghana şi Italia).

Vizitarea oraşului Dortmund a fost asigurată pentru un grup de jurnalişti români de către compania aeriană Wizz Air, care a inaugurat duminică primul zbor Dortmund-Sibiu. Cele 150 de locuri ale aeronavei care a efectuat duminică prima cursă spre Sibiu au fost aproape în totalitate ocupate.

Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Sibiu, compania Wizz Air va opera câte două zboruri săptămânale, în zilele de duminică şi miercuri, către şi dinspre Dortmund, iar inaugurarea festivă a curselor respective va avea loc miercuri.

Consiliului Judeţean Sibiu a precizat că pentru a opera pe ruta Sibiu - Dortmund, compania Wizz Air va beneficia de un ajutor financiar, aprobat de Comisia Europeană, al cărui rol este de a stimula creşterea activităţii aeroportuare. Aceeaşi schemă este aplicată şi în cazul rutei Sibiu - Luton, care operează deja din această toamnă. Se au în vedere, de asemenea, introducerea de noi destinaţii, cum sunt Italia, Spania şi Franţa, tot cu Wizz Air. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Diana Dumitru)