Suceava, 17 oct /Agerpres/ - Tinovul Mare este cea mai mare rezervaţie naturală de turbă din România, care se întinde pe o suprafaţă de peste 680 de hectare, pe raza Ocolului Silvic Dorna Candreni (Suceava), între localităţile Poiana Stampei şi Dornişoara, la o altitudine de aproximativ 900 de metri. A fost declarată monument al naturii în 1955.
Importanţa ştiinţifică a rezervaţiei este deosebită şi constă în faptul că, dintre toate tinoavele existente în această parte a ţării, numai în aici şi la Şaru Dornei intervenţia omului a fost absentă, conservându-se într-o stare foarte bună, susţine responsabilul cu arii protejate din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, Cristian Gafincu. ''Conservarea polenului în stratele succesive de turbă indică cercetătorilor în mod evident succesiunea speciilor în această regiune'', a precizat acesta.
Tinovul Mare Poiana Stampei face parte din categoria rezervaţiilor ştiinţifice al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. De aceea, în aceste zone, se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia celor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările impuse şi acordul forumului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei.
Tinoavele oligotrofe (n.r.-sărac în substanţe minerale şi nutritive) prezintă o mare carenţă a solului şi a apei în substanţe minerale nutritive, mai ales în calcar. De aceea flora prezentă, destul de săracă, este silită să se hrănească mai mult din particule eoline şi din precipitaţii atmosferice. Din cauza muşchilor ce vegetează abundent, mai ales a celor din genul Sphagnum, solul şi apa au devenit puternic acide, colorate în nuanţe gradate de brun. Flora bacteriană lipseşte în totalitate de la câţiva centimetri de la suprafaţă, din cauza acidităţii şi lipsei de oxigen, astfel explicându-se de ce polenul depus de-a lungul secolelor în strate succesive de turbă este conservat în condiţii optime.
Rezervaţia Tinovul Mare este situată în Depresiunea Dornelor, caracterizată printr-un mozaic de elemente specifice, aparţinând pe de o parte ariei vulcanice şi flişului transcarpatic, iar pe de alta, ariei de cristalin şi flişului extracarpatic.
Tinovul Poiana Stampei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Dornişoara. Depresiunea Dornelor face parte din aceeaşi mare unitate geomorfologică a Culoarului Bârgău - Dorna - Moldova şi este de origine tectono-vulcanică. La confluenţa Dornei cu Dornişoara, datorită reliefului depresionar şi a bogăţiei apelor de precipitaţii şi subterane, s-au format numeroase tinoave caracteristice acestei regiuni.
Teritoriul rezervaţiei se înscrie în ţinutul climatic de munte cu temperaturi medii ale lunii ianuarie sub -6 grade C, iar ale lunii iunie sub 14 grade C, umiditatea relativă a aerului fiind de 80%. Gerurile sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menţine pe o durată mai mare de o sută de zile.
În prezent, specia lemnoasă dominantă în Tinovul Poiană Stampei este pinul silvestru - care vegetează greu, ajungând la diametre cuprinse între 10 şi 22 centimetri, la vârste de circa o sută de ani , mesteacănul pufos şi unii hibrizi ai acestuia, specii ca scoruşul, plopul tremurător şi molidul - care alcătuiesc zona de protecţie. Flora erbacee este alcătuită din specii acidofile: feriga, merişorul, afinul, răchiţeaua, ruginarea, vuietoarea, rogozul, iar dintre muşchi, Saphagnum wulfianum, relict arctic şi subarctic caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic.
Fauna, pe lângă reprezentanţii caracteristici zonei montane, cuprinde unele relicte cu areal foarte îndepărtat, Groenlanda, Scoţia, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubrus, necunoscut în Europa Centrală şi sudică, furnicile Fornica fusca picea şi păianjenii Tetragantha pinicola, Therium undulatum şi Drasodes margaritella. Tinoavele oligotrofe conservă atât speciile relicte, cât şi pe cele actuale, arătând succesiunea speciilor de-a lungul timpului, existenţa lor fiind extrem de valoroasă pentru studiul evoluţiei speciilor şi pentru exploatarea raţională a turbei, pentru calităţile sale deosebite (curative, izolator, turbă medicinala, îngrăşământ pentru flori).
Statutul rezervaţiei nu permite vizitarea acesteia în scop turistic, accesul vizitatorilor în grupuri organizate în interes educativ sau ştiinţific fiind permis cu acordul custodelui, în prezenţa unui ghid, numai pe podeţul de lemn care străbate tinovul.
Direcţia Silvică Suceava colaborează cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, precum şi cu alte instituţii interesate, organizând acţiuni pe tematici legate de evenimentele anuale de mediu, precum şi activităţi practice cu rol de conştientizare.
Totodată, Direcţia Silvică Suceava a realizat un punct de informare la sediul Ocolului Silvic Dorna Candreni, unde se găsesc o bază de date informative şi una de date fotografice.
Prima potecă tematică din Tinovul Mare Poiana Stampei a fost inaugurată în această toamnă, cu participarea elevilor de la Şcoala Generală Poiana Stampei.
În cadrul proiectului ''Tinovul Poiana Stampei - natură şi turism în destinaţia ecoturistică Ţara Dornelor'' a fost amenajat un traseu nou ce se suprapune peste vechiul podeţ ce străbătea aria protejată. Acesta a fost reparat şi îmbunătăţit cu sprijinul Asociaţiei de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu Administraţia Parcului Naţional Călimani (APNC). În acest fel, se doreşte diversificarea ofertei de activităţi din Ţara Dornelor, dar şi punerea în valoare şi evidenţierea lumii ascunse a tinoavelor şi a particularităţilor acestora, deosebit de interesante. Accesul pe poteca tematică se face de pe drumul spre Dornişoara, iar de-a lungul a 800 de metri de podeţul ce străbate tinovul, panourile interpretative oferă informaţii despre modul de formare a acestor zone, animalele pe care le adăpostesc şi importanţa lor.
Turiştii şi localnicii care vor parcurge acest traseu pot înţelege mai uşor de ce este important să protejăm anumite zone sensibile şi care este rolul acestora. AGERPRES/(AS,A- autor:Silvia Marcu, editor: Diana Dumitru)
Importanţa ştiinţifică a rezervaţiei este deosebită şi constă în faptul că, dintre toate tinoavele existente în această parte a ţării, numai în aici şi la Şaru Dornei intervenţia omului a fost absentă, conservându-se într-o stare foarte bună, susţine responsabilul cu arii protejate din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, Cristian Gafincu. ''Conservarea polenului în stratele succesive de turbă indică cercetătorilor în mod evident succesiunea speciilor în această regiune'', a precizat acesta.
Tinovul Mare Poiana Stampei face parte din categoria rezervaţiilor ştiinţifice al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. De aceea, în aceste zone, se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia celor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările impuse şi acordul forumului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei.
Tinoavele oligotrofe (n.r.-sărac în substanţe minerale şi nutritive) prezintă o mare carenţă a solului şi a apei în substanţe minerale nutritive, mai ales în calcar. De aceea flora prezentă, destul de săracă, este silită să se hrănească mai mult din particule eoline şi din precipitaţii atmosferice. Din cauza muşchilor ce vegetează abundent, mai ales a celor din genul Sphagnum, solul şi apa au devenit puternic acide, colorate în nuanţe gradate de brun. Flora bacteriană lipseşte în totalitate de la câţiva centimetri de la suprafaţă, din cauza acidităţii şi lipsei de oxigen, astfel explicându-se de ce polenul depus de-a lungul secolelor în strate succesive de turbă este conservat în condiţii optime.
Rezervaţia Tinovul Mare este situată în Depresiunea Dornelor, caracterizată printr-un mozaic de elemente specifice, aparţinând pe de o parte ariei vulcanice şi flişului transcarpatic, iar pe de alta, ariei de cristalin şi flişului extracarpatic.
Tinovul Poiana Stampei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Dornişoara. Depresiunea Dornelor face parte din aceeaşi mare unitate geomorfologică a Culoarului Bârgău - Dorna - Moldova şi este de origine tectono-vulcanică. La confluenţa Dornei cu Dornişoara, datorită reliefului depresionar şi a bogăţiei apelor de precipitaţii şi subterane, s-au format numeroase tinoave caracteristice acestei regiuni.
Teritoriul rezervaţiei se înscrie în ţinutul climatic de munte cu temperaturi medii ale lunii ianuarie sub -6 grade C, iar ale lunii iunie sub 14 grade C, umiditatea relativă a aerului fiind de 80%. Gerurile sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menţine pe o durată mai mare de o sută de zile.
În prezent, specia lemnoasă dominantă în Tinovul Poiană Stampei este pinul silvestru - care vegetează greu, ajungând la diametre cuprinse între 10 şi 22 centimetri, la vârste de circa o sută de ani , mesteacănul pufos şi unii hibrizi ai acestuia, specii ca scoruşul, plopul tremurător şi molidul - care alcătuiesc zona de protecţie. Flora erbacee este alcătuită din specii acidofile: feriga, merişorul, afinul, răchiţeaua, ruginarea, vuietoarea, rogozul, iar dintre muşchi, Saphagnum wulfianum, relict arctic şi subarctic caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic.
Fauna, pe lângă reprezentanţii caracteristici zonei montane, cuprinde unele relicte cu areal foarte îndepărtat, Groenlanda, Scoţia, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubrus, necunoscut în Europa Centrală şi sudică, furnicile Fornica fusca picea şi păianjenii Tetragantha pinicola, Therium undulatum şi Drasodes margaritella. Tinoavele oligotrofe conservă atât speciile relicte, cât şi pe cele actuale, arătând succesiunea speciilor de-a lungul timpului, existenţa lor fiind extrem de valoroasă pentru studiul evoluţiei speciilor şi pentru exploatarea raţională a turbei, pentru calităţile sale deosebite (curative, izolator, turbă medicinala, îngrăşământ pentru flori).
Statutul rezervaţiei nu permite vizitarea acesteia în scop turistic, accesul vizitatorilor în grupuri organizate în interes educativ sau ştiinţific fiind permis cu acordul custodelui, în prezenţa unui ghid, numai pe podeţul de lemn care străbate tinovul.
Direcţia Silvică Suceava colaborează cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, precum şi cu alte instituţii interesate, organizând acţiuni pe tematici legate de evenimentele anuale de mediu, precum şi activităţi practice cu rol de conştientizare.
Totodată, Direcţia Silvică Suceava a realizat un punct de informare la sediul Ocolului Silvic Dorna Candreni, unde se găsesc o bază de date informative şi una de date fotografice.
Prima potecă tematică din Tinovul Mare Poiana Stampei a fost inaugurată în această toamnă, cu participarea elevilor de la Şcoala Generală Poiana Stampei.
În cadrul proiectului ''Tinovul Poiana Stampei - natură şi turism în destinaţia ecoturistică Ţara Dornelor'' a fost amenajat un traseu nou ce se suprapune peste vechiul podeţ ce străbătea aria protejată. Acesta a fost reparat şi îmbunătăţit cu sprijinul Asociaţiei de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu Administraţia Parcului Naţional Călimani (APNC). În acest fel, se doreşte diversificarea ofertei de activităţi din Ţara Dornelor, dar şi punerea în valoare şi evidenţierea lumii ascunse a tinoavelor şi a particularităţilor acestora, deosebit de interesante. Accesul pe poteca tematică se face de pe drumul spre Dornişoara, iar de-a lungul a 800 de metri de podeţul ce străbate tinovul, panourile interpretative oferă informaţii despre modul de formare a acestor zone, animalele pe care le adăpostesc şi importanţa lor.
Turiştii şi localnicii care vor parcurge acest traseu pot înţelege mai uşor de ce este important să protejăm anumite zone sensibile şi care este rolul acestora. AGERPRES/(AS,A- autor:Silvia Marcu, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.