COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 10 – 29 mai, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ploieşti, 16 oct /Agerpres/ - Undeva în apropierea graniţei cu judeţul Buzău, pierdut între plantaţiile de viţă de vie, pe locul unei foste mări, se află satul prahovean Tohani, o localitate micuţă cunoscută pentru culturile 'bahice' şi cramele din împrejurimi. Puţini ştiu însă că aici există o zonă unde se dezvoltă specii rare şi foarte rare de plante, păsări şi chiar fluturi.

Pentru a ajunge la Tohani, călătorul trebuie să apuce pe DN 1B, de la Ploieşti spre Buzău, iar când ajunge în oraşul Mizil să urmărească indicatorul de Gura Vadului. În această comună, la aproximativ 40 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, se află satul Tohani, o aşezare liniştită între coline molcome şi plantaţii de viţă de vie, specifice locului.

De pe şoseaua asfaltată se văd în zare crestele ascuţite ale unor dealuri albe şi pe alocuri lipsite de vegetaţie. Ele reprezintă, practic, elementul cheie care face din această parte a Prahovei un loc de-a dreptul deosebit, specialiştii explicând că natura acestor dealuri a condus spre formarea aici a unui climat cu influenţe mediteraneene datorită căruia în Tohani se dezvoltă specii foarte rare de plante.

În urmă cu circa 23 de milioane de ani, în această zonă exista o mare, mărturie stând acum nu doar crestele albe de calcar, ci şi fosilele de scoici şi melci marini care se pot observa uşor cu ochiul liber în bucăţile care se desprind din aceste stânci. Conform explicaţiilor specialiştilor, dealurile albe de calcar sunt 'responsabile' pentru climatul mediteraneean din zonă. Faptul că vegetaţia este rară pe aceste stânci, iar stratul de sol lipseşte cu desăvârşire în multe locuri face ca albul pietrelor să reflecte o mare cantitate de radiaţie solară, încălzind mai mult aerul şi intensificând mişcarea acestuia.

Dat fiind climatul din această parte a Prahovei, aici s-au dezvoltat specii rare de plante şi păsări, unele chiar pe cale de dispariţie, astfel că zona a fost declarată oficial arie protejată, fiind inclusă în circuitul Situl Natura 2000. Situl Stânca Tohani are o suprafaţă de 50 de hectare şi se numără printre cele mai mici din ţară, pe suprafaţa relativ redusă a acestuia dezvoltându-se patru tipuri de habitate, dintre care două sunt considerate ameninţate.

'Cel mai deosebit lucru în această zonă este ansamblul de condiţii climatice care permite dezvoltarea unui număr foarte mare de plante dintre care multe sunt rare, endemice, adică se dezvoltă doar aici, în zona Munteniei. (...) Plantele sunt extraordinar de frumoase. În urma cercetărilor, au fost identificate 330 de plante absolut deosebite. Unele seamănă cu cactuşii, sunt cărnoase, ţepoase, altele au culori foarte frumoase, altele sunt lipite de stânci şi nici nu ştii cum s-au dezvoltat acolo. Sunt şi plante care se dezvoltă pe nişte fire de pământ întinse pe stâncărie. Nici nu îţi dai seama în ce îşi înfig rădăcinile. Ele se numesc plante pionier', a explicat Crina Popa, consilier în domeniul Arii Protejate din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova.

Unul dintre obiectivele de conservare a acestei arii protejate este planta capul şarpelui (Echium russicum), o specie pontic-panonică rară şi ocrotită la nivel european, ea regăsindu-se pe listele directivei Consiliului Europei 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice. Această plantă cu flori roşii este bianuală şi se dezvoltă în puţine exemplare la Tohani şi doar pe anumite suprafeţe.

Printre plantele rare care se găsesc în această arie protejată se mai numără şi iarba roşioară de origine asiatică-arctic-alpină-europeană (Silene rupestris) şi Allium saxatile, o specie de origine pontico-balcanică, ambele fiind înscrise pe lista roşie a plantelor superioare din România.

Potrivit Crinei Popa, flora din zona Stânca Tohani este asemănătoare celei din Dobrogea, date fiind condiţiile de mediu similare din cele două zone.

De asemenea, datorită microclimatului, această parte a Prahovei este iubită de un număr mare de specii de fluturi şi de păsări. Fluturii sunt spectaculoşi, iar faptul că ei supravieţuiesc pe aceste pajişti este un indicator că zona se conservă bine. Specialiştii care au studiat zona au identificat aici o specie de fluturi care are nevoie de protecţie strictă întrucât ea apare pe o anexă a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Totodată, au fost identificate aici până în prezent peste 80 de specii de păsări. De altfel, această arie se numeşte zonă de pasaj pentru păsări.

Specialiştii atrag atenţia asupra factorilor care ameninţă această arie protejată, printre elemente de presiune numărându-se plantarea în zonă a unor specii exotice precum pinul negru şi salcâmul, a căror prezenţă poate determina modificarea compoziţiei floristice specifică acestor dealuri, dar şi prezenţa unor specii invazive de plante, respectiv a măslinului rusesc şi a falsului oţetar.

Date fiind influenţele climatice, la Tohani mai există şi alte plante specifice zonei mediteraneene pe care le găsim, de această dată, în curţile şi livezile localnicilor. Este vorba despre migdalii dulci şi amari şi despre smochini. Dacă plantarea migdalilor aici are în spate o istorie de sute de ani, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre smochini.

'Se spune că migdalii ar fi fost aduşi aici de cei bogaţi care plecau prin Grecia. În realitate, nimeni nu ştie cu exactitate cum au ajuns ei aici. Au fost ani când, la sfârşitul lui februarie, migdalii au înflorit, atât este de blândă clima în zona asta. Atunci când aceşti pomi sunt înfloriţi, satul Tohani arată ca un buchet în vază, iar parfumul aerului este unul minunat', spune primarul Constantin Lungu.

În ultimii ani, oamenii au început să planteze şi smochini, însă aceştia sunt mai pretenţioşi, astfel că iarna au nevoie de protecţie specială, spre deosebire de migdalii care sunt lăsaţi 'în plata Domnului', după cum povesteşte nea Popa, cel mai bătrân localnic din Tohani. 'Cu migdali m-am născut, cu migdali vreau să mor. Aşa am pomenit şi aşa va merge de aici înainte', spune Iuliu Popa, care are aproape 87 de ani. AGERPRES / (AS - autor: Anamaria Toma, editor: Marius Frăţilă)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.