COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Suceava, 14 oct /Agerpres/ - Cea mai veche herghelie din ţară, recunoscută pe plan mondial, se află în judeţul Suceava, la Rădăuţi, situată la intrarea în oraş, în apropierea Mănăstirii Bogdana.
În 1792, statul austriac înfiinţează herghelia Rădăuţi sub numele de ''Landesgestuetts - und remontierungs departament in der Bucowina zu Rădăuţi'', cu scopul de a-şi asigura un efectiv mai mare de călărie şi de calitate mai bună.
Pentru acest scop, Ministerul Armatei Austriece a arendat cu 12.275 de florini şi 21 de coroane o suprafaţă de 9.810 hectare. La aceasta s-a adăugat, apoi, Muntele Lucina, cu aproximativ 4.800 de hectare, situat la peste 100 de kilometri de Rădăuţi, domeniu folosit pentru creşterea şi selecţia calului Huţul şi pentru menţinerea în păşunatul alpin a iepelor fără mânz şi a tineretului femel din toate rasele. Nu se introducea în matcă nicio femelă care nu avea doi ani de păşunat alpin.
Pe domeniul Rădăuţiului ajung de la Văşcăuţi, după finalizarea adăposturilor, 1.400 capete de cabaline, iepe fătătoare, armăsari pepinieri, armăsari de montă publică, mânji sugari, mânji de un an remonţi şi cai de serviciu, ce au fost răspândiţi pe ferme. Herghelia Rădăuţi avea atunci 16 secţii, cu centrala la Rădăuţi, unde caii erau cazaţi după rase, sexe şi vârstă.
Importanţa şi însemnătatea Hergheliei Rădăuţi este dată şi de faptul că, pe lângă prăsilă, aceasta a fost principalul furnizor de cai pentru nevoile armatei şi pentru alte herghelii din Austria şi Ungaria. În 1860, la Herghelia Rădăuţi se creşteau rase şi linii de cai precum Gidran, Furioso-Nortstar, Siglavy, Maestoso, Nonius, Samhan, Anaze, Messrour, Abugress, El Bedavi, Sachammar, Turchmen. Ca fondatori ai materialului cabalin de la Herghelia Rădăuţi se consideră trei armăsari: Berberino, de la herghelia contelui Bertlen, precum şi doi armăsari pur sânge englez, Hussein şi Manachi, din 1802. În 1826 se introduce în herghelie primul armăsar Gidran şi primul Siglavy. În anul 1842 se aduc de la Mezohegyes şi Babolna (Ungaria) doi armăsari arabi, Shagya şi Ell-Bedyv, precum şi primul armăsar englez, iar în 1856 se înfiinţează herghelia de huţuli de la Lucina. În 1869, când hergheliile austriece se separă de cele ale coroanei ungare, Herghelia Rădăuţi, ca de altfel toate hergheliile din Austria, trec în subordinea Ministerului Agriculturii.
În 1914, din cauza pericolului invaziei, materialul de prăsilă şi personalul austriac au fost evacuate în Austria, pentru ca în 1915, revenind armata austriacă, să revină şi personalul auxiliar, iar în iunie 1916 să părăsească din nou Bucovina.
Patru ani mai târziu, la Viena, ia fiinţă Consiliul Naţional Român cu scopul de a susţine statul român şi interesele sale faţă de teritoriile fostei provincii austriece. În acest context, inginerul rădăuţean Ion Larionescu, fost ofiţer de cavalerie în armata austriacă, cunoscând prosperitatea hergheliei austriece de la Rădăuţi, cere sprijin Consiliului Naţional Român să identifice şi să colecteze materialul cabalin evacuat din Rădăuţi în vestul Austriei şi, astfel, efectivele de cai ajung din nou la Rădăuţi, în iulie 1919, şi se reorganizează efectivele hergheliei pe secţiile rămase nedistruse, sub conducerea lui Ion Larionescu.
La Rădăuţi, în 1924, se înfiinţează primele registre genealogice, precum şi Sindicatul calului arab, la care aderă mulţi crescători particulari, beneficiind de expoziţii, înscrierea iepelor pentru montă cu armăsari de stat, recunoaşterea produşilor, asistenţă veterinară. În acel an, la Rădăuţi se creşteau familiile Gazal, Siglavy-Bagdady I, Dahoman XIII şi Shagya XV. În perioada 1936-1941 apare la Rădăuţi descendenţa din Ell-Sbaa şi Beck. Nucleul arab de la Rădăuţi se transferă, în 1941, la Ruşeţu, judeţul Buzău, primind în schimb nucleul de cai Gidran. Motivul acestei schimbări a fost crearea condiţiilor mai apropiate de cele naturale, de stepă, pentru calul arab. Rasa Gidran se creşte la Rădăuţi până în 1997-1998, când întregul efectiv se mută la herghelia Tuluceşti, judeţul Galaţi, iar la Rădăuţi revine calul Shagya Arab.
În prezent, Herghelia Rădăuţi are un efectiv de 273 capete dintre care opt armăsari pepinieri, 71 iepe mame, 45 armăsari de montă publică, 103 capete tineret pentru patrimoniu, şapte cai pentru sport şi agrement, 32 capete disponibile la vânzare şi şapte cabaline de muncă şi serviciu.
Din anul 2002, conform OUG 139, patrimoniul Societăţii Naţionale Cai de Rasă SA a fost preluat de Romsilva.
Şeful Biroului Cai de Rasă din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, Cristian Tomniuc, a apreciat că măsura a fost una bună, deoarece finanţarea hergheliilor devenise problematică şi fuseseră acumulate datorii uriaşe. El a precizat că toate capetele de cabalină cu vârste cuprinse între zero şi trei ani şi jumătate nu primesc subvenţie de la stat, ceea ce poate greva financiar starea economică şi, implicit, dezvoltarea hergheliei. Cristian Tomniuc a spus că, la Rădăuţi, sunt în prezent 12 linii de cai care se cresc şi se ameliorează, având un material genetic foarte bun.
"Herghelia Rădăuţi este cea mai veche din ţară şi una dintre cele mai renumite şi recunoscute pe plan mondial. Aici a avut loc recent şi o întâlnire internaţională a crescătorilor de Shagya Arab'', a afirmat Cristian Tomniuc. El a subliniat că, începând din 2003-2004, la Rădăuţi se organizează concursuri hipice, iar din 2006, Herghelia Rădăuţi este inclusă în calendarul Federaţiei Române Ecvestre, astfel de competiţii devenind deja tradiţie aici.
Cel mai titrat cal de la Herghelia Rădăuţi este Zoltan, care a câştigat numeroase titluri naţionale şi internaţionale, ultimul fiind în 2014 la Campionatele ecvestre pentru cai tineri - Toscana Tour, de la Arezzo, în Italia, unde a obţinut mai multe locuri I, la proba cai de 5 ani. AGERPRES/(A, AS - autor: Silvia Marcu, editor: Ştefan Gabrea)
În 1792, statul austriac înfiinţează herghelia Rădăuţi sub numele de ''Landesgestuetts - und remontierungs departament in der Bucowina zu Rădăuţi'', cu scopul de a-şi asigura un efectiv mai mare de călărie şi de calitate mai bună.
Pentru acest scop, Ministerul Armatei Austriece a arendat cu 12.275 de florini şi 21 de coroane o suprafaţă de 9.810 hectare. La aceasta s-a adăugat, apoi, Muntele Lucina, cu aproximativ 4.800 de hectare, situat la peste 100 de kilometri de Rădăuţi, domeniu folosit pentru creşterea şi selecţia calului Huţul şi pentru menţinerea în păşunatul alpin a iepelor fără mânz şi a tineretului femel din toate rasele. Nu se introducea în matcă nicio femelă care nu avea doi ani de păşunat alpin.
Pe domeniul Rădăuţiului ajung de la Văşcăuţi, după finalizarea adăposturilor, 1.400 capete de cabaline, iepe fătătoare, armăsari pepinieri, armăsari de montă publică, mânji sugari, mânji de un an remonţi şi cai de serviciu, ce au fost răspândiţi pe ferme. Herghelia Rădăuţi avea atunci 16 secţii, cu centrala la Rădăuţi, unde caii erau cazaţi după rase, sexe şi vârstă.
Importanţa şi însemnătatea Hergheliei Rădăuţi este dată şi de faptul că, pe lângă prăsilă, aceasta a fost principalul furnizor de cai pentru nevoile armatei şi pentru alte herghelii din Austria şi Ungaria. În 1860, la Herghelia Rădăuţi se creşteau rase şi linii de cai precum Gidran, Furioso-Nortstar, Siglavy, Maestoso, Nonius, Samhan, Anaze, Messrour, Abugress, El Bedavi, Sachammar, Turchmen. Ca fondatori ai materialului cabalin de la Herghelia Rădăuţi se consideră trei armăsari: Berberino, de la herghelia contelui Bertlen, precum şi doi armăsari pur sânge englez, Hussein şi Manachi, din 1802. În 1826 se introduce în herghelie primul armăsar Gidran şi primul Siglavy. În anul 1842 se aduc de la Mezohegyes şi Babolna (Ungaria) doi armăsari arabi, Shagya şi Ell-Bedyv, precum şi primul armăsar englez, iar în 1856 se înfiinţează herghelia de huţuli de la Lucina. În 1869, când hergheliile austriece se separă de cele ale coroanei ungare, Herghelia Rădăuţi, ca de altfel toate hergheliile din Austria, trec în subordinea Ministerului Agriculturii.
În 1914, din cauza pericolului invaziei, materialul de prăsilă şi personalul austriac au fost evacuate în Austria, pentru ca în 1915, revenind armata austriacă, să revină şi personalul auxiliar, iar în iunie 1916 să părăsească din nou Bucovina.
Patru ani mai târziu, la Viena, ia fiinţă Consiliul Naţional Român cu scopul de a susţine statul român şi interesele sale faţă de teritoriile fostei provincii austriece. În acest context, inginerul rădăuţean Ion Larionescu, fost ofiţer de cavalerie în armata austriacă, cunoscând prosperitatea hergheliei austriece de la Rădăuţi, cere sprijin Consiliului Naţional Român să identifice şi să colecteze materialul cabalin evacuat din Rădăuţi în vestul Austriei şi, astfel, efectivele de cai ajung din nou la Rădăuţi, în iulie 1919, şi se reorganizează efectivele hergheliei pe secţiile rămase nedistruse, sub conducerea lui Ion Larionescu.
La Rădăuţi, în 1924, se înfiinţează primele registre genealogice, precum şi Sindicatul calului arab, la care aderă mulţi crescători particulari, beneficiind de expoziţii, înscrierea iepelor pentru montă cu armăsari de stat, recunoaşterea produşilor, asistenţă veterinară. În acel an, la Rădăuţi se creşteau familiile Gazal, Siglavy-Bagdady I, Dahoman XIII şi Shagya XV. În perioada 1936-1941 apare la Rădăuţi descendenţa din Ell-Sbaa şi Beck. Nucleul arab de la Rădăuţi se transferă, în 1941, la Ruşeţu, judeţul Buzău, primind în schimb nucleul de cai Gidran. Motivul acestei schimbări a fost crearea condiţiilor mai apropiate de cele naturale, de stepă, pentru calul arab. Rasa Gidran se creşte la Rădăuţi până în 1997-1998, când întregul efectiv se mută la herghelia Tuluceşti, judeţul Galaţi, iar la Rădăuţi revine calul Shagya Arab.
În prezent, Herghelia Rădăuţi are un efectiv de 273 capete dintre care opt armăsari pepinieri, 71 iepe mame, 45 armăsari de montă publică, 103 capete tineret pentru patrimoniu, şapte cai pentru sport şi agrement, 32 capete disponibile la vânzare şi şapte cabaline de muncă şi serviciu.
Din anul 2002, conform OUG 139, patrimoniul Societăţii Naţionale Cai de Rasă SA a fost preluat de Romsilva.
Şeful Biroului Cai de Rasă din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, Cristian Tomniuc, a apreciat că măsura a fost una bună, deoarece finanţarea hergheliilor devenise problematică şi fuseseră acumulate datorii uriaşe. El a precizat că toate capetele de cabalină cu vârste cuprinse între zero şi trei ani şi jumătate nu primesc subvenţie de la stat, ceea ce poate greva financiar starea economică şi, implicit, dezvoltarea hergheliei. Cristian Tomniuc a spus că, la Rădăuţi, sunt în prezent 12 linii de cai care se cresc şi se ameliorează, având un material genetic foarte bun.
"Herghelia Rădăuţi este cea mai veche din ţară şi una dintre cele mai renumite şi recunoscute pe plan mondial. Aici a avut loc recent şi o întâlnire internaţională a crescătorilor de Shagya Arab'', a afirmat Cristian Tomniuc. El a subliniat că, începând din 2003-2004, la Rădăuţi se organizează concursuri hipice, iar din 2006, Herghelia Rădăuţi este inclusă în calendarul Federaţiei Române Ecvestre, astfel de competiţii devenind deja tradiţie aici.
Cel mai titrat cal de la Herghelia Rădăuţi este Zoltan, care a câştigat numeroase titluri naţionale şi internaţionale, ultimul fiind în 2014 la Campionatele ecvestre pentru cai tineri - Toscana Tour, de la Arezzo, în Italia, unde a obţinut mai multe locuri I, la proba cai de 5 ani. AGERPRES/(A, AS - autor: Silvia Marcu, editor: Ştefan Gabrea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.