Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Buzău, 8 oct /Agerpres/ - În urmă cu un secol şi jumătate, Băile Balta-Albă erau cunoscute în întreaga ţară. Pentru protipendada vremii, era o modă să mergi la Balta Albă, în judeţul Slam Râmnic. Direcţia Poştelor a fost nevoită să organizeze un curier special pentru ruta Bucureşti - Balta-Albă. Numărul celor care căutau anual binefacerile bălţilor trecea de 15.000 de persoane, majoritatea din 'lumea bună'. Vasile Alecsandri şi Alexandru Odobescu au scris pagini memorabile depre 'lacul vindecător'.

În acest izvor de tămăduire 'orbii câştigau vederile, surzii auzul, ologii picioarele, bărbaţii puterile', nota bardul de la Mirceşti.

'Vestitorul românesc' nu mai contenea cu ştirile despre persoane ilustre care făceau cure balneare pe malul lacului.
Care erau principalele 'suferinţe' pentru care medicii vremii recomandau apele lacului? Într-un articol publicat în ziarul 'Românul' la sfârşitul secolului, intitulat 'Băile ţării noastre', se enumerau calităţile curative ale apelor lacului Balta Albă. De altfel, acesta a acumulat cele mai multe nominalizări.

'Emoroizii' se tratau la Călimăneşti, Strunga, Balta Albă ş.a. O altă categorie de boli tratabile în această staţiune se referă la 'ficat, umflătură, învârtoşare'. Tot la Balta Albă, doamnele din înalta societate bucureşteană puteau ameliora 'Ipocondria' şi 'Migrena'. Pentru 'Nervozitate' erau recomandate localităţile Constanţa şi Bălţăţeşti.

Singura zonă balneară care vindecă psoriazisul şi bolile de piele era considerată Balta Albă. Lacurile din Câmpia Râmnicului erau recomandate şi pentru 'tumorile albe', reumatism, paralizii periferice, dar şi pentru ... neputinţă bărbătească.

Staţiunea propriu-zisă a fost înfiinţată în anul 1838, primul hotel a fost construit în anul 1872, iar al doilea în anul 1884. C. Heptes a făcut prima analiză a apei în 1847, iar Carol Davila în 1873, dar adevărata probă a apei şi nămolului o face doctorul Ionescu Călineşti, inventatorul Pell-amarului.

În 1847, la Balta Albă veneau circa 15.000 de oameni magnetizaţi de ideea apei ,,făcătoare de minuni', cifră astronomică, dacă ne gândim că drumul se făcea pe jos sau cu ,,caroutza', acel vehicol cu efect special asupra sistemului nervos.

Nu numai Alecsandri, dar şi Odobescu şi mulţi alţii s-au grăbit să ne lase impresiile lor despre Balta Albă, impresii construite pe contrastul dintre satul cu stuf pe acoperişuri şi mirarea călătorului care găsea aici salon cu ruletă. Dar nimeni nu s-a gândit să spună posterităţii dacă apa sau nămolul fuseseră bune la ceva. Astfel că după 1873, an când râul Buzău se revarsă peste lac, renumele Bălţii Albe începe să scadă, iar redobândirea Dobrogei şi a litoralului românesc de către statul român o fac să cadă într-o uitare vrednică de civilizaţiile antice.

Cei care i-au păstrat renumele au fost totuşi oamenii locului, care s-au zbătut mereu să-i lămurească pe alţii că Balta e cu adevărat miraculoasă, mai bună chiar decât lacurile numite ,,ghiol'. Şi, timid la început, a pornit din nou pelerinajul. După anii '60 ai secolului al XX-lea a apărut Staţiunea Balta Albă cu un hotel, camping cu căsuţe, tratament supravegheat de medici specialişti, cu împachetări, vibromasaj, aerosoli şi cu cea mai modernă aparatură de electroterapie din ţară.

Dr. Ionescu-Călineşti este omul de ştiinţă care s-a bătut toată viaţa pentru victoria ,,pell-amar'-ului de Balta Albă, posesor al patentului de fabricaţie. În 1977, doctorul Călineşti era deja expert ONU pentru dezvoltarea centrelor de reabilitare şi primul medic din lume care a obţinut un extract pur din nămoluri terapeutice. Conducea Centrul Pell Amar din Hotelul Parc din Bucureşti şi coordona 12 staţiuni balneare, unde aplica propriile terapii pe bază de extracte din nămol. Lucra deja la Ministerul Turismului.

După ce Lacul Amara a fost inundat cu apă dulce în urma inundaţiilor de la începutul anilor '70, profesorul a descoperit nămoluri similare în lacul Balta Albă, lângă şoseaua dintre Buzău şi Brăila. În perioada anilor 1989 - 1996, doctorul Ionescu-Călineşti a lucrat în Uruguay, la o clinică de boli reumatice şi de piele, făcând cunoscute produsele Pell Amar în toată America.

În anul 2010, nămolul de Balta Albă a revenit în atenţie odată cu crearea unei societăţi comerciale care să pună în valoare invenţiile profesorului Ionescu-Călineşti.

Fabrica de la Băile, de lângă Balta Albă, livrează produse de specialitate pentru cabinetele dermatologice pentru proceduri de întinerire şi împotriva acneei şi pare să scoată fosta baltă vindecătoare dintr-un nedrept anonimat.

Lacul Balta este o arie naturală protejată cu o suprafaţă de 1.167 hectare, aflată în Câmpia Râmnicului pe raza comunei cu acelaşi nume. Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 şi reprezintă un lac natural, luciu de apă, şi zona împrejmuitoare, turbării şi pajişti, care asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. 'Mii de păsări îşi fac cuibul în zona lacului, pescăruşi, lebede, fazani, raţe sălbatice şi gâşte sălbatice, din cauza sărurilor ce se depun pe marginea lui în timp de secetă unele dintre ele mor, dar cele mai multe s-au adaptat noilor condiţii', a declarat, pentru AGERPRES, primarul localităţii Balta Albă, Georgian Calotă.

Staţiunea Balta Albă îşi are numele de la lacul din apropiere care datorită sărurilor ce se depun în anii secetoşi crează iluzia albului infinit. Nămolul de Balta Albă are proprietăţi curative datorate sărurilor şi mineralelor. Apa din lac este clorurată, sodică, slab magnetizată şi sulfatată, ajutând în tratamentul bolilor locomotorii, dermatologice, reumatismale, ginecologice sau neurologice. Nămolul are proprietăţi biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgezice, sedative şi vasodilatatoare, demonstrate în cercetări clinice.

Potrivit tradiţiei, localitatea a fost atestată în secolul al XVIII-lea, când un boier al locului, Dumitru Seceleanu, a ridicat un campus pentru tratamentul afecţiunilor reumatice, pentru ca în 1872 să fie ridicat primul hotel.

După 1989, staţiunea a intrat în anonimat, doar câţiva turişti străini care se ghidau după hărţi turistice vechi nimerind din greşeală la baza de tratament. De câţiva ani însă, în satul Băile funcţionează o fabricuţă de Pell-amar, iar baza de tratament a fostei staţiuni a fost cumpărată recent de doi investori germani.

'Baza de tratament a fost privatizată prin metoda Mebo şi mai apoi abandonată. În 2013, doi investitori germani au preluat o parte din construcţii şi vor să redea staţiunii măreţia de altădată', a declarat, pentru AGERPRES, primarul Georgian Calotă.

Potrivit acestuia, circa 20 de căsuţe au fost redate circuitului turistic, iar un motel găzduieşte 20-30 de turişti pe serie. "Sunt semnale că se vor face investiţii majore, plaja este amenajată, iar turiştii au tot confortul: umbreluţe de stuf, şezlonguri, piscină, locuri de joacă pentru copii, teren de fotbal pe nisip, duşuri cu apă caldă, nămol terapeutic cu sare şi iod, hotel, terase - dintre care una pe pontoane, în mijlocul bălţii - două restaurante, căsuţe cu băi proprii, parcare şi un chioşc", mai spune cu optimism primarul Bălţii Albe. AGERPRES / (AS - autor: Dorin Ivan, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.