Satu Mare, 3 oct /Agerpres/ - Palatul Administrativ din Satu Mare este cea mai înaltă clădire din Transilvania şi una dintre cele mai înalte din ţară. Realizată în perioada vechiului regim, într-un anume stil arhitectonic specific în general ţărilor comuniste, clădirea naşte controverse cu privire la frumuseţea sa.

Palatul Administrativ a fost construit în perioada 1972-1984 lângă centrul vechi al municipiului Satu Mare, după proiectului arhitectului Nicolae Porumbescu din Iaşi. Are 15 etaje şi o înălţime de 97 de metri, este în topul celor mai înalte clădiri din România, fiind depăşit de Tower Center, ce are 106,3 metri, şi Casa Presei din Capitală, care cu tot cu turn ajunge la 104 metri. Palatul Administrativ este mai înalt şi decât Hotelul Intercontinental din Bucureşti.

Clădirea este una din beton masiv, are 12.000 de metri pătraţi, iar deasupra este amenajat un amfiteatru în aer liber de unde se poate admira panorama oraşului. Practic, din vârful palatului se văd toate cartierele municipiului Satu Mare, râul Someş şi câteva din localităţile apropiate. Datorită înălţimii sale, Palatul Administrativ se vede chiar şi de pe frontiera cu Ungaria sau de la zeci de kilometri depărtate, din munţii Oaşului.

Clădirea adăposteşte mai multe instituţii ale administraţiei publice: Consiliul Judeţean, Prefectura, Primăria Satu Mare, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional etc. Costurile de întreţinere nu sunt tocmai mici, pe timp de iarnă cheltuielile cu încălzirea ajungând la 45.000 de lei/lună. De altfel, la ultimele etaje nici nu ajunge căldura din cauza centralei vechi.

Cele mai multe discuţii în jurul Palatului Administrativ se poartă în legătură cu frumuseţea sa. În vreme ce unii susţin că este o clădire rece, doar cu betoane, cenuşie, cu "forme pătrăţoase", alţii susţin că este un monument al fostului regim.

"Interesant este că originalitatea lui vine tocmai din stranietate, din unicitatea lui, cu toate că el se înscrie într-un curent arhitectonic din întreaga lume. Primăria din Boston, Teatrul Regal din Londra sau câteva clădiri şi hoteluri din Singapore sau Malaezia poartă exact aceeaşi amprentă arhitecturală, şi anume a arhitecturii brutaliste, dezvoltată foarte mult mai ales în epoca regimului comunist. Unii contestă palatul spunând că arhitectul nu a respectat regula de aur a proporţiilor, dar alţii spun că frumuseţea acestei construcţii vine tocmai din unicitatea sa, ea nu seamănă cu nicio altă clădire din lume, cu toate că face totuşi parte dintr-un curent artistic mondial", a explicat Felician Pop, care a fost administratorul clădirii mai mulţi ani.

Pe vârful palatului sunt mai multe blocuri de beton, reprezentând etniile din judeţ.

"Palatul are trei turnuri care iniţial înfăţişa românul, maghiarul şi germanul ca într-o frăţie, dar pe măsură ce timpul a trecut şi regimul comunist a devenit tot mai naţionalist, acest simbol a fost ignorat. Turnul cel mai înalt seamănă cu un clop oşenesc, şi sigur că arhitectul a încercat să dea o amprentă tradiţională prin formele, prin ascuţişurile sale, o formă care să ducă înspre arhitectura tradiţională românească", susţine Felician Pop.

Construcţia uriaşă a fost terminată în ultimii ani ai comunismului, şi chiar dacă populaţiei i s-au impus tot felul de restricţii, la palat nu s-a făcut economie. Au muncit circa 1.000 de persoane.

"El a fost construit în anii cei mai grei ai regimului comunist şi cu toate că restricţiile pentru populaţie erau tot mai mari pe an ce trecea, aici, la construcţia acestui uriaş palat regimul comunist nu a făcut economie de materie primă. Este o construcţie foarte solidă, au lucrat 1.000 de oameni la construcţia ei, ca la o piramidă egipteană", afirmă fostul administrator al edificiului.

Tocmai din cauza stilului în care a fost construită, cu încăperi şi holuri foarte înalte, aproape jumătate din spaţii nu au utilitate.

"40% din spaţii nu au utilitate, ele sunt spaţii uriaşe deschise, de aceea mulţi au spus despre această clădire construită în comunismul agonic că ar fi o catedrală comunistă. Nicolae Ceauşescu a vizitat o singură dată acest palat, în mai 1986, când a ţinut o cuvântare de pe balconul din piaţa construită în jurul acestui monument", îşi aminteşte Felician Pop.

Cu toate criticile şi discuţiile pe care le naşte, Palatul Administrativ rămâne un reper pentru judeţul Satu Mare şi o urmă a vremurilor trecute, cu toate sacrificiile făcute.

"Mulţi spun că nu are urme de umanitate, forme rotunde, doar ascuţişuri, unghiuri astringente, dar cu siguranţă este un punct de atracţie nu doar arhitectonic, şi faptul că Satu Mare este un oraş de câmpie, nu are absolut nicio formă de relief pune în valoare şi mai mult zvelteţea şi verticalitatea acestei construcţii", menţionează Felician Pop. AGERPRES/(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Ştefan Gabrea)