Satu Mare, 1 oct /Agerpres/ - Castelul Karolyi din Carei este, fără dar şi poate, cel mai important obiectiv turistic din judeţul Satu Mare, direcţia de cultură care îl administrează depunând eforturi serioase pentru a aduce tot timpul expoziţii interesante, dar şi pentru a promova oraşul în afara judeţului. Situat în inima Careiului într-un parc dendrologic, castelul arată după reabilitarea capitală şi cum ar fi unul nou, însă îşi păstrează aerul cavaleresc medieval, pe o structură barocă.

Familia Karolyi are o istorie ce se întinde pe parcursul a cinci secole. Descendentă a căpeteniei Kaplony din localitatea care astăzi se numeşte Căpleni, a dat istoriei oameni importanţi. Prima lor reşedinţă, în secolul al XV-lea, a fost pe locul ocupat astăzi de castel, unde era o clădire ce avea elemente de fortificaţie, transformată ulterior în cetate cu şanţ, folosită în apărarea împotriva turcilor. Clădirea este refăcută şi întărită de mai multe ori de-a lungul timpului, iar în 1792 devine un castel în stil baroc, pe două etaje, cu câte 20 de camere pe nivel ce adăposteau 60 de persoane, din care 30 aparţineau familiei nobiliare, iar restul erau servitori. Nobilii erau oameni cultivaţi, se învârteau în înalta societate vestică. La parterul castelului existau plante exotice precum palmieri sau portocali, iarna fiind încălziţi cu şemineuri uriaşe. Castelul avea o sumedenie de tablouri, copiii erau învăţaţi să cânte la câte un instrument. Astăzi foarte puţine obiecte din vremurile apuse se mai găsesc în castel, deoarece au fost furate în 1918. Printre tablourile regăsite este o pictură din 1680 cu contele Karolyi Laszlo, primul prefect al comitatului Sătmarului din această familie.

Castelul cuprinde numeroase săli de primire, de bal, o bibliotecă cu 2.000 de volume în limbile română, maghiară, germană şi latină. Stema familiei se poate vedea şi astăzi, un şoim care ţine în picior o inimă, înconjurat de un dragon.

Arheologul Hago Nandor, şef de secţie responsabil cu castelul, afirma că în jurul castelului circulă o legendă care spune că ar exista un tunel care îl leagă cu cetatea din Ardud. Nu s-au găsit dovezi cu privire la tunel, ci s-au descoperit canale de evacuare a apei. Cu toate acestea, mulţi preferă partea misterioasă, a poveştilor, rămânând suficient loc pentru interpretări şi fantezie. Nu merită stricată o poveste de dragul adevărului.

O altă legendă spune că fiica unui grof trăieşte în subsolurile castelului după ce a fost blestemată de o vrăjitoare. Contesa poate să iasă o dată la şapte ani pentru şapte minute şi poate fi dezlegată de blestem doar dacă este sărutată de trei ori şi este urmată prin subsoluri, prin depozitele de arme.

Membrii familiei Karolyi erau renumiţi generali de război şi deţineau proprietăţi foarte mari. Din cauza lipsei forţei de muncă, au adus şvabi din Germania, înfiinţând aici sate întregi. Odată cu colonizarea şvabilor, în zona Careiului s-a început şi amestecarea popoarelor, pe lângă noii veniţi fiind români şi unguri, dar grofii au ştiut să gestioneze situaţia pentru a nu fi probleme inter-religioase deosebite. La un moment dat i-au despărţit pe români, maghiari şi şvabi în sate diferite. Până şi astăzi se simte această separare, în jurul Careiului fiind localităţi aproape în totalitate cu populaţie de etnie maghiară, şvăbească sau românească.

Castelul, ca şi familia nobiliară, are un trecut tumultuos. Din reşedinţă nobiliară, cu opere de artă, mătăsuri fine, a ajuns să fie transformată în garnizoană militară, sanatoriu TBC, liceu zootehnic, iar astăzi un centru cultural şi spaţiu pentru oficierea căsătoriilor. 'În primul rând este un simbol pentru oraş. E foarte interesant că timp de 50 de ani de comunism acest castel n-a fost distrus, a fost aici centru cultural, muzeu, casa pionierilor, biblioteca, un plămân. Noi ne-am trezit cu 40.000 de vizitatori într-un oraş care nu avea nici 2.000 de turişti, dar oraşul a resimţit oarecum că a reprimit această clădire. E un caz aparte faţă de alte castele care n-au fost deschise', a mărturisit directorul Centrului de Promovare Turistică Carei, Bogdan Georgescu.

Castelul găzduieşte trei expoziţii permanente, cea privind breslele locale, obiecte descoperite în zonă, o expoziţie cu mobilier de epocă, de la sfârşitul secolului XVIII sau începutul secolului XIX, cumpărate din diferite castele din Europa, şi o expoziţie impresionantă de trofee din Africa de Sud, donată de Sir Panczel Tibor, un important om de afaceri ai cărui bunici au fost careieni. Se mai pregăteşte deschiderea unei expoziţii de figuri de ceară, cu scene de la semnarea Păcii de la Satu Mare din 1711. Vor mai fi scene cu ultima vrăjitoare care a fost arsă pe rug, în jurul anilor 1800, şi figuri reprezentative din Carei: Otilia Marchiş, Ady Endre, Kafka Margit. De asemenea, va fi reprezentat regele Ferdinand, care pe 25 mai 1919 a vizitat oraşul Carei împreună cu regina Maria.

Urmaşii grofilor mai vizitează şi astăzi castelul în care au trăit înaintaşii lor, anul acesta organizând şi o mare reuniune de familie. AGERPRES/(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Marius Frăţilă)