Alexandria, 24 sep /Agerpres/ - Ani de muncă, încununaţi cu succes, au pus bazele emblemei judeţului - oaia cap negru de Teleorman făcând parte din simbolurile locale.
Reprezentativă pentru zona de sud, specia s-a extins rapid în judeţele învecinate, după ce a fost omologată sub denumirea "oaia cap negru de Teleorman". Rasa performantă este recunoscută pentru lână, carne şi lapte. Până a atinge înalte standarde, oaia cap negru a trecut printr-un întreg proces de selecţie. Exemplarul reprezintă marca judeţului Teleorman de patru ani, iar rasa a fost omologată la iniţiativa ing. Ruxandra Joiţoiu, preşedinte Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Teleorman. Din 2010 şi până în prezent numărul crescătorilor s-a mărit semnificativ.
"În 1975 când am ajuns eu prima dată în judeţul Teleorman, la socrii mei, pe bătătură, pe 6 octombrie mulgeau oile şi acestea aveau talie diferită faţă de oile alături de care am crescut la părinţi în Paşcani. Una e să vezi oaia ţurcană cu care am copilărit eu şi alta e să vezi oile de aici care sunt şi bune de lapte. La noi, în luna septembrie, era ultima lună de muls, iar aici în octombrie mulgeau oile. Au meritat toţi crescătorii din judeţ şi merită şi acum, miile de felicitări că au reuşit să menţină rasa. Ulterior, după Revoluţie, nu am mai aşteptat să vină cineva să ne spună ce avem de făcut, singuri am luat iniţiativa. Fiind şefa laboratorului de selecţie, cu trei tehnicieni am început acţiunea în plin. Am reuşit să îi mobilizăm pe crescători să accepte lucrările de selecţie care comparativ cu fermele mari pe care le-am avut noi şi ferme de elită pe ţară, am avut piramida ameliorării completă la toate speciile, la taurine, ovine şi porcine şi am vrut să demonstrăm că se poate şi în condiţiile gospodăriei populaţiei să se continue activitatea. Dar este vorba de o muncă titanică", a declarat pentru AGERPRES Ruxandra Joiţoiu.
Potrivit acesteia, faţă de alte judeţe, care au alt specific al creşterii oilor în partea de nord, în partea Banatului, aici sunt efectivele mai mici.
"Se poate face selecţie dirijată şi oamenii au înţeles ce înseamnă rezultatul. Am început prin a urmări activitatea de reproducţie. Am oprit reproducători de valoare. Mereu am spus 'dacă din 20 de berbeci reţineţi unul înseamnă că ăsta e un prim pas'", a afirmat Ruxandra Joiţoiu.
Oaia cap negru nu se încadrează deloc în tiparele unei oi obişnuite. Forma corpului este asemănătoare cu cea a ovinelor exploatate pentru lapte. Când se nasc, mieii sunt negri. Odată ce înaintează în vârstă, corpul şi membrele rămân negre, restul trunchiului se deschide la culoare, iar dimensiunile depăşesc standardele obişnuite.
"Am încercat de la fătare să oprim mieii care provin din oaie bună de lapte. Ca să putem într-adevăr să punem în valoare tot ce există trebuie dirijată selecţia la fiecare crescător în parte şi e foarte greu să îl determini pe om în turma lui să îl accepte pe unul străin să îi spună 'aia e bună, aia nu e bună', dar a trebuit să o facem şi rezultatul s-a văzut. În 2001 am început să livrăm uşurel animale pentru reproducţie . La reproducţie se opresc doar oile care corespund ca să fie viitoare mame de berbeci şi, în felul acesta, în 2010, după ani şi ani de muncă, am ajuns să omologăm. Din 2001, în afara faptului că s-au livrat animale la reproducţie din '93 aici în judeţ, a fost perioada când noi la oficiul judeţean am luat reproducători şi i-am dat gratuit la crescători în zona Alexandria şi Roşiori şi în felul ăsta am urgentat puţin selecţia în judeţul nostru. Şi tot exemplul personal îşi spune cuvântul, iar acum s-a creat o concurenţă între crescători care mai de care să aibă oi mai frumoase. De la noi s-au luat animale în judeţele limitrofe, în afară de cele unde am zis că am dat reproducători prima dată. Acum intervine o concurenţă între judeţele Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa. Sunt vecinii noştri şi au luat multe animale. Ei au şi posibilitatea să crească efective mari", a afirmat Ruxandra Joiţoiu.
Ea a spus că "se pretează miei şi la creşterea pe tronsoane, deci merg la îngrăşare foarte bine".
"A trebuit de dimineaţă să urmărim la muls fiecare animal în parte. Trebuie urmărit cât lapte are ca să ajungă la concluzia de ce sunt bune de lapte, sunt nişte lucrări în plus faţă de restul. De aceea şi dumnealor, acum când livrează animalele la reproducţie, li se pare că preţul este mai bun. Este pe măsura lucrărilor", a adăugat Ruxandra Joiţoiu.
Oaia cap negru este cunoscută şi sub denumirea de carabaşă. Termenul popular provine din limba turcă (cap negru) şi scoate în evidenţă trăsăturile rasei. Rasa se adaptează mai bine la condiţiile de şes decât la munte. Talia oilor poate atinge şi la 75 de centimetri, iar cea a berbecilor poate depăşi 90 de centimetri. Oile pot avea o greutate de 80 de kilograme, iar berbecii pot cântări peste 100 de kilograme. Producţia de lână poate atinge cinci şi chiar opt kilograme.
"În 2010 ne-am hotărât să finalizăm activitatea, a trebuit să prezentăm materialul pregătit de ani şi ani de zile, să facem carte cu oaia, am omologat-o cu denumirea 'oaia cap negru de Teleorman' ca să nu mai vină n şi n idei, să îi schimbe numele. Toată lumea ştie de carabaşa de Teleorman fiindcă aşa e denumirea populară ca să nu se amestece undeva cu provenienţa turcească şi aşa mai departe. Am demonstrat luând în considerare istoricul judeţului, a oii în Teleorman, că este formată aici. În 2010, după ce a fost omologată, i-a crescut popularitatea. Toată lumea vrea animale cu certificate de origine. La ora actuală sunt proiecte care se desfăşoară pe anumite măsuri. Crescătorii vor animale cu certificate. Cum toată lumea spune că domnul Liviu Vasilică reprezintă judeţul Teleorman aşa şi noi vrem să demonstrăm că acea stemă a judeţului din 1715 pe care se regăseşte oaia e demnă de menţinut în continuare", a subliniat Ruxandra Joiţoiu.
În comuna Călineşti, în câmp deschis, departe de viaţa cotidiană, lângă o pădure deasă, Oprea Dincă creşte aproximativ 150 de oi cap negru. Munca îi ocupa cea mai mare parte a timpului, iar afacerea o împarte cu toţi membri familiei indiferent de vârstă. Crescătorul nu regretă nicio secundă momentul în care s-a decis să se preocupe de creşterea şi reproducerea rasei.
"Am 150 de oi, 50 de capre. Am vândut mieii cu preţ bun de tot, cu 20 de lei kilogramul în viu, berbecuţii cu 1.300-1.400 de lei în viu. Această oaie la fătare, fată nişte miei foarte mari, la şase, şapte kilograme şi opt kilograme. Se dezvoltă foarte repede, dar oile trebuie să fie întreţinute bine. Dacă nu sunt întreţinute, nu cresc. Dau lapte la mulsoare, aproape litrul, prima dată când le scoatem la deal. Apoi 700, 800 apoi 200 de grame. Întreţinerea oilor presupune să le dai lucernă iarna când vin acasă, câte două kilograme, câte doi pumni cum zicem noi, de boabe. Faţă de celelalte oi se dezvoltă mai repede mieii din cauza faptului că îi fată mai mari. Producţia de lapte merge la litru. Uneori sare şi peste litru, dar acele cazuri sunt rarităţi. Vindem cu preţ bun când vindem. Mieii ajung la 600, 700 de lei, mielul de Paşte. Afacerea este pentru toată familia. Unul le ţine, altul strecoară laptele, unul încheagă brânza. Toată familia se hrăneşte de pe urma lor. Brânza am dat-o cu 12 lei şi jumătate. Vin de la Bucureşti să o cumpere. Am strâns o sută de kilograme. Calitatea produselor este foarte bună", a povestit pentru AGERPRES Oprea Dincă.
Oaia cap negru, carabaşa ori ţigaia rămâne mioara emblemă a judeţului Teleorman indiferent de numele sub care se regăseşte în stânele ciobanilor. Pe plan local, în evidenţele oficiale se regăsesc 4.260 de exemplare de oi cap negru. AGERPRES/(A, AS - autor: Luiza Abu-Salem, editor: Ştefan Gabrea)
Reprezentativă pentru zona de sud, specia s-a extins rapid în judeţele învecinate, după ce a fost omologată sub denumirea "oaia cap negru de Teleorman". Rasa performantă este recunoscută pentru lână, carne şi lapte. Până a atinge înalte standarde, oaia cap negru a trecut printr-un întreg proces de selecţie. Exemplarul reprezintă marca judeţului Teleorman de patru ani, iar rasa a fost omologată la iniţiativa ing. Ruxandra Joiţoiu, preşedinte Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Teleorman. Din 2010 şi până în prezent numărul crescătorilor s-a mărit semnificativ.
"În 1975 când am ajuns eu prima dată în judeţul Teleorman, la socrii mei, pe bătătură, pe 6 octombrie mulgeau oile şi acestea aveau talie diferită faţă de oile alături de care am crescut la părinţi în Paşcani. Una e să vezi oaia ţurcană cu care am copilărit eu şi alta e să vezi oile de aici care sunt şi bune de lapte. La noi, în luna septembrie, era ultima lună de muls, iar aici în octombrie mulgeau oile. Au meritat toţi crescătorii din judeţ şi merită şi acum, miile de felicitări că au reuşit să menţină rasa. Ulterior, după Revoluţie, nu am mai aşteptat să vină cineva să ne spună ce avem de făcut, singuri am luat iniţiativa. Fiind şefa laboratorului de selecţie, cu trei tehnicieni am început acţiunea în plin. Am reuşit să îi mobilizăm pe crescători să accepte lucrările de selecţie care comparativ cu fermele mari pe care le-am avut noi şi ferme de elită pe ţară, am avut piramida ameliorării completă la toate speciile, la taurine, ovine şi porcine şi am vrut să demonstrăm că se poate şi în condiţiile gospodăriei populaţiei să se continue activitatea. Dar este vorba de o muncă titanică", a declarat pentru AGERPRES Ruxandra Joiţoiu.
Potrivit acesteia, faţă de alte judeţe, care au alt specific al creşterii oilor în partea de nord, în partea Banatului, aici sunt efectivele mai mici.
"Se poate face selecţie dirijată şi oamenii au înţeles ce înseamnă rezultatul. Am început prin a urmări activitatea de reproducţie. Am oprit reproducători de valoare. Mereu am spus 'dacă din 20 de berbeci reţineţi unul înseamnă că ăsta e un prim pas'", a afirmat Ruxandra Joiţoiu.
Oaia cap negru nu se încadrează deloc în tiparele unei oi obişnuite. Forma corpului este asemănătoare cu cea a ovinelor exploatate pentru lapte. Când se nasc, mieii sunt negri. Odată ce înaintează în vârstă, corpul şi membrele rămân negre, restul trunchiului se deschide la culoare, iar dimensiunile depăşesc standardele obişnuite.
"Am încercat de la fătare să oprim mieii care provin din oaie bună de lapte. Ca să putem într-adevăr să punem în valoare tot ce există trebuie dirijată selecţia la fiecare crescător în parte şi e foarte greu să îl determini pe om în turma lui să îl accepte pe unul străin să îi spună 'aia e bună, aia nu e bună', dar a trebuit să o facem şi rezultatul s-a văzut. În 2001 am început să livrăm uşurel animale pentru reproducţie . La reproducţie se opresc doar oile care corespund ca să fie viitoare mame de berbeci şi, în felul acesta, în 2010, după ani şi ani de muncă, am ajuns să omologăm. Din 2001, în afara faptului că s-au livrat animale la reproducţie din '93 aici în judeţ, a fost perioada când noi la oficiul judeţean am luat reproducători şi i-am dat gratuit la crescători în zona Alexandria şi Roşiori şi în felul ăsta am urgentat puţin selecţia în judeţul nostru. Şi tot exemplul personal îşi spune cuvântul, iar acum s-a creat o concurenţă între crescători care mai de care să aibă oi mai frumoase. De la noi s-au luat animale în judeţele limitrofe, în afară de cele unde am zis că am dat reproducători prima dată. Acum intervine o concurenţă între judeţele Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa. Sunt vecinii noştri şi au luat multe animale. Ei au şi posibilitatea să crească efective mari", a afirmat Ruxandra Joiţoiu.
Ea a spus că "se pretează miei şi la creşterea pe tronsoane, deci merg la îngrăşare foarte bine".
"A trebuit de dimineaţă să urmărim la muls fiecare animal în parte. Trebuie urmărit cât lapte are ca să ajungă la concluzia de ce sunt bune de lapte, sunt nişte lucrări în plus faţă de restul. De aceea şi dumnealor, acum când livrează animalele la reproducţie, li se pare că preţul este mai bun. Este pe măsura lucrărilor", a adăugat Ruxandra Joiţoiu.
Oaia cap negru este cunoscută şi sub denumirea de carabaşă. Termenul popular provine din limba turcă (cap negru) şi scoate în evidenţă trăsăturile rasei. Rasa se adaptează mai bine la condiţiile de şes decât la munte. Talia oilor poate atinge şi la 75 de centimetri, iar cea a berbecilor poate depăşi 90 de centimetri. Oile pot avea o greutate de 80 de kilograme, iar berbecii pot cântări peste 100 de kilograme. Producţia de lână poate atinge cinci şi chiar opt kilograme.
"În 2010 ne-am hotărât să finalizăm activitatea, a trebuit să prezentăm materialul pregătit de ani şi ani de zile, să facem carte cu oaia, am omologat-o cu denumirea 'oaia cap negru de Teleorman' ca să nu mai vină n şi n idei, să îi schimbe numele. Toată lumea ştie de carabaşa de Teleorman fiindcă aşa e denumirea populară ca să nu se amestece undeva cu provenienţa turcească şi aşa mai departe. Am demonstrat luând în considerare istoricul judeţului, a oii în Teleorman, că este formată aici. În 2010, după ce a fost omologată, i-a crescut popularitatea. Toată lumea vrea animale cu certificate de origine. La ora actuală sunt proiecte care se desfăşoară pe anumite măsuri. Crescătorii vor animale cu certificate. Cum toată lumea spune că domnul Liviu Vasilică reprezintă judeţul Teleorman aşa şi noi vrem să demonstrăm că acea stemă a judeţului din 1715 pe care se regăseşte oaia e demnă de menţinut în continuare", a subliniat Ruxandra Joiţoiu.
În comuna Călineşti, în câmp deschis, departe de viaţa cotidiană, lângă o pădure deasă, Oprea Dincă creşte aproximativ 150 de oi cap negru. Munca îi ocupa cea mai mare parte a timpului, iar afacerea o împarte cu toţi membri familiei indiferent de vârstă. Crescătorul nu regretă nicio secundă momentul în care s-a decis să se preocupe de creşterea şi reproducerea rasei.
"Am 150 de oi, 50 de capre. Am vândut mieii cu preţ bun de tot, cu 20 de lei kilogramul în viu, berbecuţii cu 1.300-1.400 de lei în viu. Această oaie la fătare, fată nişte miei foarte mari, la şase, şapte kilograme şi opt kilograme. Se dezvoltă foarte repede, dar oile trebuie să fie întreţinute bine. Dacă nu sunt întreţinute, nu cresc. Dau lapte la mulsoare, aproape litrul, prima dată când le scoatem la deal. Apoi 700, 800 apoi 200 de grame. Întreţinerea oilor presupune să le dai lucernă iarna când vin acasă, câte două kilograme, câte doi pumni cum zicem noi, de boabe. Faţă de celelalte oi se dezvoltă mai repede mieii din cauza faptului că îi fată mai mari. Producţia de lapte merge la litru. Uneori sare şi peste litru, dar acele cazuri sunt rarităţi. Vindem cu preţ bun când vindem. Mieii ajung la 600, 700 de lei, mielul de Paşte. Afacerea este pentru toată familia. Unul le ţine, altul strecoară laptele, unul încheagă brânza. Toată familia se hrăneşte de pe urma lor. Brânza am dat-o cu 12 lei şi jumătate. Vin de la Bucureşti să o cumpere. Am strâns o sută de kilograme. Calitatea produselor este foarte bună", a povestit pentru AGERPRES Oprea Dincă.
Oaia cap negru, carabaşa ori ţigaia rămâne mioara emblemă a judeţului Teleorman indiferent de numele sub care se regăseşte în stânele ciobanilor. Pe plan local, în evidenţele oficiale se regăsesc 4.260 de exemplare de oi cap negru. AGERPRES/(A, AS - autor: Luiza Abu-Salem, editor: Ştefan Gabrea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.