COD GALBEN: 27-02-2021 ora 23 Intre 23:10 si 05:00 se va semnala La altitudini de peste 1800 m, vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de 90 - 100 km/h, spulberând zăpada și determinând scăderea vizibilității in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 sep /Agerpres/ - Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că absenţa manualelor la clasele I şi a II-a demonstrează faptul că în România interesele financiare sunt mai presus de orice, victimele acestui proces fiind copiii, iar o soluţie în această problemă ar fi ca Ministerul Educaţiei Naţionale să-şi facă editură proprie.

Pe de altă parte, liderul FSLI afirmă că intenţia Guvernului de extindere a învăţământului obligatoriu în România nu este 'o iniţiativa rea', dar nu poate fi implementată în condiţiile actuale, din cauza lipsei spaţiilor şi a cadrelor didactice.

Simion Hăncescu a precizat, totodată, că lucrările de reabilitare a spaţiilor de învăţământ s-au făcut haotic, dificultăţi mai mari fiind mai ales în mediul rural.

AGERPRES: Anul şcolar a debutat în urmă cu câteva zile. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă unităţile de învăţământ la ora actuală?

Simion Hăncescu: Problemele cu care se confruntă unităţile de învăţământ la începutul acestui an şcolar sunt aproximativ aceleaşi ca cele din anii precedenţi şi totul pleacă de la politica păguboasă în ceea ce priveşte finanţarea acestui domeniu. Dacă ţările membre ale Uniunii Europene alocă, în medie, 5,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Educaţie, România s-a îndurat să dea pentru învăţământ, în anul 2014, aproximativ 3,4% din PIB. Şi pentru că banii sunt insuficienţi, neajunsurile sunt mari. De exemplu, sunt încă multe unităţi de învăţământ care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că nu au apă curentă, canalizare şi toalete standardizate, existând oricând pericolul de izbucnire a unor epidemii. Totodată, există multe şcoli unde există deficit de personal didactic, aşa cum este, de exemplu, Bucureştiul, unde aproximativ 370 de posturi sunt neocupate în acest moment şi asta din cauza salariilor de mizerie.

În plus, resursa umană este total nemotivată din punct de vedere financiar pentru că veniturile personalului sunt, în continuare, cu 15% mai mici faţă de anul 2009, chiar dacă s-au recuperat 25 % din tăierile cinice şi nejustificate din anul 2010. Mai mult, se constată un deficit de posturi şi în special la personalul nedidactic, pentru că în ultimii ani posturile vacantate au fost blocate sau pentru că oamenii pleacă din sistem tot din cauza salariilor extrem de mici.

Există însă şi situaţii de altă natură, aşa cum este cazul la Arad, unde primarul Gheorghe Falcă, invocând faptul că nu se încadrează în buget, refuză să dea avizul pentru organizarea concursului pentru ocuparea celor 26 de posturi la nedidactic, posturi deblocate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

AGERPRES: Ce aspecte ar putea fi rezolvate de autorităţi, fără să fie nevoie de alocarea unor fonduri speciale?

Simion Hăncescu: Toate unităţile de învăţământ au directori cu delegaţie şi în cele mai multe cazuri criteriul principal luat în calcul la numire este cel politic şi care, cel mai adesea, nu este în consonanţă cu profesionalismul, iar calitatea actului educaţional are de suferit. De asemenea, programele şcolare şi sistemul de evaluare a elevilor nu sunt corelate cu realităţile de pe piaţa muncii din România, iar birocraţia din sistem este sufocantă şi are influenţă negativă asupra calităţii procesului instructiv-educativ.

AGERPRES: Ce opinie aveţi despre lipsa manualelor pentru clasele I şi a II-a?

Simion Hăncescu: Situaţia manualelor la clasele I şi a II-a ne arată că în România interesele financiare sunt mai presus de orice, atâta timp cât victimele sunt chiar copiii. Pentru ca pe viitor să nu se mai repete astfel de situaţii, soluţia este ca Ministerul Educaţiei Naţionale să-şi facă editură proprie, aşa cum s-a întâmplat în Polonia.

AGERPRES: La ce sumă s-au ridicat investiţiile făcute de autorităţi pentru modernizarea spaţiilor de învăţământ şi ce au vizat prioritar aceste investiţii?

Simion Hăncescu: Sumele destinate investiţiilor în infrastructura şcolară, pentru anul 2014, nu sunt cunoscute cu exactitate, deoarece o parte a banilor cu această destinaţie vine de la consiliile locale şi o parte de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Acest minister a direcţionat către învăţământ aproximativ 250 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor abandonate la campusurile şcolare începute în anii 2007-2008.

AGERPRES: În ce regiuni ale ţării şcolile au avut nevoie prioritar de lucrări de reabilitare?

Simion Hăncescu: Dacă discutăm de lucrările de reabilitare a spaţiilor de învăţământ, trebuie să spunem că acestea s-au făcut haotic. Sunt situaţii în care s-au cheltuit sume mari de bani pentru reabilitarea unor unităţi de învăţământ - în unele situaţii chiar suspect de mari şi în aceste cazuri ar trebui să se facă verificări mai serioase - şi se constată acum că nu mai sunt copii care să înveţe în ele. Totodată, sunt unităţi care aveau nevoie cu adevărat de investiţii, dar care au fost ocolite. S-au găsit bani să se facă parcuri şi săli de sport în sate unde media de vârstă depăşeşte 60 de ani, dar nu s-au găsit pentru şcoli, iar totul pleacă de la interesele parşive de a pune mâna pe o parte consistentă de bani. Dacă în mediul urban unităţile de învăţământ arată cât de cât binişor, probleme mai mari sunt în mediul rural. Nu ştiu dacă se poate spune de o anumită zona geografică.

AGERPRES: Ce proiecte legislative adoptate pe timpul verii consideraţi că vor avea o influenţă directă asupra noului an de învăţământ?

Simion Hăncescu: Singurul act normativ adoptat în această vară a fost OUG nr. 49, care reglementează, printre altele, următoarele: revenirea clasei a IX-a la liceu; deblocarea funcţionării consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ; crearea cadrului pentru organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ; eliminarea obligativităţii educatoarelor şi învăţătorilor, absolvenţi de studii medii, de a-şi completa studiile pentru dobândirea unei diplome de licenţă; acordarea gradaţiei de merit pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar; reducerea cu două ore a normei didactice de predare pentru personalul didactic de predare care are gradul didactic I şi o vechime în învăţământ de 25 de ani.

AGERPRES: Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Guvernul ia în calcul extinderea învăţământului obligatoriu în România, astfel încât copiii să meargă la şcoală începând de la 5 ani. Cum apreciaţi această iniţiativă?

Simion Hăncescu: Iniţiativa nu este rea, dar la fel ca multe iniţiative ale clasei noastre politice, nu se poate implementa în condiţiile actuale. Pentru a merge la şcoală de la 5 ani este nevoie de mai multe spaţii de învăţământ, deci de mai mulţi bani alocaţi sistemului şi trebuie să ai şi cadre didactice.

AGERPRES: Care este impactul experimentului educaţional 'Clasa 0'?

Simion Hăncescu: Introducerea clasei pregătitoare, prin Legea nr. 1/2011, a fost contestată atât de părinţi, cât şi de noi, sindicatele, invocându-se, pe bună dreptate, lipsa spaţiilor. Aşa cum stau lucrurile în prezent, se pare că această măsură a fost benefică pentru elevi, chiar dacă mai sunt şi în prezent situaţii în care aceşti elevi învaţă în spaţii improvizate.

AGERPRES: Ce ţară din Uniunea Europeană ar putea reprezenta un model educaţional de urmat pentru România?

Simion Hăncescu: Eu cred că fiecare ţară trebuie să aibă propriul model educaţional, pentru că fiecare ţară are identitatea sa, are propriile sale tradiţii, are istoria sa. Dar, pentru că trăim într-o lume care pune tot mai acut problema globalizării, nu poţi să faci abstracţie de ceea ce se petrece în jurul tău. Cred că principalul lucru pe care trebuie să-l copieze de la alte ţări cei care guvernează România este legat de finanţarea învăţământului şi salarizarea dascălilor. Dacă cele două cerinţe sunt respectate, atunci se poate ajunge la un învăţământ performant, aşa cum este cel din Finlanda, de exemplu.Trebuie să recunoaştem că România nu are în acest moment un model educaţional bine conturat şi ancorat în realităţile româneşti.AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.