COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 01-06-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de dimensiuni mici. in Județul Bihor; COD GALBEN: 01-06-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici. in Județul Satu Mare;
Drobeta Turnu Severin, 24 aug /Agerpres/ - Peştera Topolniţa este singura dintre cele 200 de rezervaţii speologice din judeţul Mehedinţi care este sărbătorită cu fast, întotdeauna a treia duminică din luna august, de locuitorii din regiunea montană din localităţile situate în nord-vestul României.
Evenimentul se desfăşoară mereu pe platoul situat în apropierea uneia dintre intrările în adâncuri, unde apa râului Topolniţa se rostogoleşte domol în galerii, prin portalul Prosacului, înalt de 67 metri, pentru a ieşi ceva mai departe, la 11.000 de metri, prin gaura lui Ciocîrlie, a declarat pentru AGERPRES, duminică, primarul comunei Cireşu, localitate în perimetrul căreia se află peştera, Doru Tîrlui.
"Peştera Topolniţa a fost semnalată pentru prima oară în istorie în anul 1880 sub denumirea Tunelul lui Marga de un anume cercetător V.Dumitrescu, care a şi considerat-o cea mai lungă din ţară şi a 17-a în lume ca mărime. Explorarea ei a fost făcută însă în anul 1956 de profesorul severinean Sever Popescu care a descoperit aşa numitul culcuş al vidrelor", a explicat Ţîrlui.
El a arătat că această peşteră este legată de monumental carstic Epuran prin şase galerii prin care nu a trecut niciodată un om de rând întrucât, se pare, la fiecare pas sunt capcane tainice care blochează accesul în "pădurile" de stalagmite descoperite începând cu anul 1962 de specialişti ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Romane.
"Din păcate, nicio galerie nu este electrificată. Din această cauză nimeni nu se încumetă să intre fără ghid. Anual, turiştii, când avem această sărbătoare, pot pătrunde aproape 100 de metri doar într-o singură zi în unele sectoare subterane cum ar fi Loja, Pădurea de Lumânări, Sala Piticilor şi Lacul de Cleştar, Marele dom stalagnitic. Galeria Emil Racoviţă este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, are 1.900 de metri. Aici s-au descoperit urme umane datând din neolitic şi sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume", a mai spus Ţîrlui.
În Peştera Topolniţa temperaturile sunt între 8,2 şi 10,8 grade Celsius, valoarea ei fiind dată de speleotermele imense, de cavernamentul gigantic, de cursul subteran de apă, de fauna subterană şi coloniile de lilieci, de mulţimea de lacuri, de formaţiunile impresionante de stalactite şi stalagmite, de abisuri nebănuite, labirinturi, torenţi şi cascade subacvatice.
"Reţeaua de galerii este dispusă pe patru nivele: două fosile, unul subfosil şi unul activ. Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, Gura lui Ciocîrlie, Peştera Femeii - deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolniţei, şi cele două deschideri de la Găurinţi. Se deosebesc trei sectoare legate între ele: sectorul Peştera Femeii, sectorul Sohodol şi sectorul propriu-zis al Peşterii Topolniţa, format dintr-o reţea de culoare din care pornesc cele trei galerii mari: Racoviţă, Murgoci şi Prosacului. Sectorul Peştera Femeii este alcătuit din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos oncretionate, parţial distruse de vizitatorii ocazionali şi de curenţii de aer. Intrarea în sectorul Peşterii Topolniţa este marcat de culoarul verde unde a fost indentificate şi denumite sălile Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Săli, Sala Mare, Culoarul Uriaşilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racoviţă, bogat ornamentată cu formaţiuni de calcit, de tip coloană, de o rară frumuseţe, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluenţelor, Culoarul Răsucit , Culoarul Speranţei. Galeria Murgoci, cu peste 1.200 m lungime, este lipsită de concreţiuni şi are cele două capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile şi active: Culoarul cu Spirală, Culoarul cu Marmită, Culoarul cu Săritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor", a adăugat Ţîrlui.
Edilul comunei Cireşu speră că sărbătoarea Peşterii Topolniţa, aflată în prezent la cea de a 50 ediţie, va deveni un pretext pentru valorificarea întregului potenţial carstic al munţilor Mehedinţi şi că va atrage în aceste locuri, aflate doar la aproximativ 60 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, zeci de iubitori de tradiţii montane, mai ales că în fiecare an localnicii organizează în vecinătatea acesteia un târg tradiţional cu produse alimentare şi meşteşugăreşti. El spune că şi serbarea câmpenească, susţinută de artişti amatori, va continua să adune în preajma Peşterii Topolniţa mii de iubitori de folclor autentic românesc, "ceea ce înseamnă că întotdeaua fiinţa românească va avea pe lângă tinereţe, eternitate". AGERPRES/ (A - autor:Florian Copcea, editor: Cristina Tatu)
Evenimentul se desfăşoară mereu pe platoul situat în apropierea uneia dintre intrările în adâncuri, unde apa râului Topolniţa se rostogoleşte domol în galerii, prin portalul Prosacului, înalt de 67 metri, pentru a ieşi ceva mai departe, la 11.000 de metri, prin gaura lui Ciocîrlie, a declarat pentru AGERPRES, duminică, primarul comunei Cireşu, localitate în perimetrul căreia se află peştera, Doru Tîrlui.
"Peştera Topolniţa a fost semnalată pentru prima oară în istorie în anul 1880 sub denumirea Tunelul lui Marga de un anume cercetător V.Dumitrescu, care a şi considerat-o cea mai lungă din ţară şi a 17-a în lume ca mărime. Explorarea ei a fost făcută însă în anul 1956 de profesorul severinean Sever Popescu care a descoperit aşa numitul culcuş al vidrelor", a explicat Ţîrlui.
El a arătat că această peşteră este legată de monumental carstic Epuran prin şase galerii prin care nu a trecut niciodată un om de rând întrucât, se pare, la fiecare pas sunt capcane tainice care blochează accesul în "pădurile" de stalagmite descoperite începând cu anul 1962 de specialişti ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Romane.
"Din păcate, nicio galerie nu este electrificată. Din această cauză nimeni nu se încumetă să intre fără ghid. Anual, turiştii, când avem această sărbătoare, pot pătrunde aproape 100 de metri doar într-o singură zi în unele sectoare subterane cum ar fi Loja, Pădurea de Lumânări, Sala Piticilor şi Lacul de Cleştar, Marele dom stalagnitic. Galeria Emil Racoviţă este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, are 1.900 de metri. Aici s-au descoperit urme umane datând din neolitic şi sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume", a mai spus Ţîrlui.
În Peştera Topolniţa temperaturile sunt între 8,2 şi 10,8 grade Celsius, valoarea ei fiind dată de speleotermele imense, de cavernamentul gigantic, de cursul subteran de apă, de fauna subterană şi coloniile de lilieci, de mulţimea de lacuri, de formaţiunile impresionante de stalactite şi stalagmite, de abisuri nebănuite, labirinturi, torenţi şi cascade subacvatice.
"Reţeaua de galerii este dispusă pe patru nivele: două fosile, unul subfosil şi unul activ. Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, Gura lui Ciocîrlie, Peştera Femeii - deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolniţei, şi cele două deschideri de la Găurinţi. Se deosebesc trei sectoare legate între ele: sectorul Peştera Femeii, sectorul Sohodol şi sectorul propriu-zis al Peşterii Topolniţa, format dintr-o reţea de culoare din care pornesc cele trei galerii mari: Racoviţă, Murgoci şi Prosacului. Sectorul Peştera Femeii este alcătuit din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos oncretionate, parţial distruse de vizitatorii ocazionali şi de curenţii de aer. Intrarea în sectorul Peşterii Topolniţa este marcat de culoarul verde unde a fost indentificate şi denumite sălile Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Săli, Sala Mare, Culoarul Uriaşilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racoviţă, bogat ornamentată cu formaţiuni de calcit, de tip coloană, de o rară frumuseţe, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluenţelor, Culoarul Răsucit , Culoarul Speranţei. Galeria Murgoci, cu peste 1.200 m lungime, este lipsită de concreţiuni şi are cele două capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile şi active: Culoarul cu Spirală, Culoarul cu Marmită, Culoarul cu Săritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor", a adăugat Ţîrlui.
Edilul comunei Cireşu speră că sărbătoarea Peşterii Topolniţa, aflată în prezent la cea de a 50 ediţie, va deveni un pretext pentru valorificarea întregului potenţial carstic al munţilor Mehedinţi şi că va atrage în aceste locuri, aflate doar la aproximativ 60 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, zeci de iubitori de tradiţii montane, mai ales că în fiecare an localnicii organizează în vecinătatea acesteia un târg tradiţional cu produse alimentare şi meşteşugăreşti. El spune că şi serbarea câmpenească, susţinută de artişti amatori, va continua să adune în preajma Peşterii Topolniţa mii de iubitori de folclor autentic românesc, "ceea ce înseamnă că întotdeaua fiinţa românească va avea pe lângă tinereţe, eternitate". AGERPRES/ (A - autor:Florian Copcea, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.