Sibiu, 22 aug /Agerpres/ - Cel mai înclinat turn din România şi al doilea din Europa, după faimosul Turn din Pisa (Italia), este Turnul Trompeţilor al Bisericii Evanghelice "Sfânta Margareta" din municipiul Mediaş, situat în nordul judeţului Sibiu.
"Înclinarea este ceva caracteristic Turnului Trompeţilor. Cauza a reprezentat-o încărcarea turnului cu încă trei etaje în 1551 şi, prin aceasta, supunerea bazei pe care au fost construite a unei presiuni prea mari. Odată ce a început să se încline, această înclinare s-a accentuat tot mai mult, astfel că astăzi el face parte dintre cele mai cunoscute turnuri înclinate", a declarat Alina Ştefan, purtător de cuvânt al primăriei oraşului.
Istoria zidurilor de apărare începe la Mediaş la 1437. Incursiunea turcească în Transilvania din 1437-1438 duce la o accentuată decădere a scaunului Mediaş, atât din punct de vedere economic, cât şi demografic. Având permanent prezent pericolul turcesc, între secolele XV-XVI, satele şi târgurile mai mici, neputând asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, au recurs la fortificarea bisericilor. Acelaşi fapt este identificat şi în cazul Mediaşului, care, într-o primă etapă, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, ridică ziduri pe o suprafaţă restrânsă, întărite cu două turnuri. Ulterior, după anul 1400, zidurile existente sunt supraînălţate şi se proiectează construirea a încă trei turnuri unite cu centuri, prevăzute cu şanţuri de apă şi drumuri de strajă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul Bisericii Evanghelice Sf. Margareta. Ansamblul acestor fortificaţii va purta denumirea de castel (termen derivat din latinescul castellum, care desemnează un loc întărit, redută, fortăreaţă), prima sa atestare documentară datând din anul 1450.
Prima menţiune documentară a bisericii Sf. Margareta datează din 1414. Cronicarul Georg Soterius scria că anul 1488 reprezintă anul terminării construcţiei. Biserica are dimensiuni uriaşe: lăţimea 20 m, lungimea 52 m, nava centrală are 350 m şi 12 m înălţime, având o capacitate maximă de 3.000 de persoane.
Turnul bisericii a fost înălţat în anul 1550, înălţimea actuală fiind de 68,5 m şi are o deviaţie de 2,28 m de la verticală, înscriindu-se între primele 12 construcţii de acest gen din lume. În componenţa Castelului mai intră turnurile de apărare: Turnul Clopotelor, Turnul Croitorilor, Turnul Funarilor şi Turnul Mariei.
Cu ocazia supraînălţării sale, coiful turnului a fost încadrat de patru turnuri de colţ care simbolizează dreptul oraşului de a pronunţa pedeapsa capitală (jus gladii). Trompetistul oraşului locuia într-unul dintre turnuleţe şi dădea de ştire cetăţenilor prin sunetele de trompetă apropierea duşmanului, izbucnirea incendiilor şi intrarea în oraş a principelui sau a altor înalţi demnitari. Trompetistul este menţionat documentar din 1508. Aşa a ajuns să fie numit Turnul Trompeţilor.
În Mediaş, dacă erai găsit vinovat, puteai primi prin sentinţă judecătorească pedeapsa cu moartea. Oraşul a folosit acest drept, între altele, cu ocazia arderii pe rug a unor "vrăjitoare" în secolul al XVII-lea, ultima atestare de acest fel fiind datată în 1752. În decursul timpului, au fost necesare diferite lucrări de reparaţii la Turnul Trompeţilor. O soluţie extremă, dar necesară, a fost adoptată în anii 1927-1930, când, pentru a evita accentuarea înclinării Turnului Trompeţilor spre nord-vest, acesta a fost încorsetat atât în interior, cât şi în exterior, într-o centură de beton armat până la nivelul primelor trei etaje, la înălţimea de 14 metri. Cu această ocazie, a fost detronată statuia din lemn a lui Turre Pitz (Petrică din turn) care timp de trei secole a vegheat oraşul şi care poate fi admirată astăzi la muzeul municipal şi înlocuită cu o altă statuie din lemn de stejar, Roland. Legenda spune că în timpul construcţiei turnului un lucrător a căzut de pe acoperiş. În memoria lui a fost aşezată statuia lui Turre Pitz. Roland era considerat protector al oraşului. În 1984, Roland a fost înlocuit cu o replică realizată de Kurtfritz Handel.
Cetatea oraşului a fost construită între anii 1490 şi 1534, în urma decretului emis de către regele maghiar Matei Corvin din 1486, care obligă cele două scaune săseşti, de Şeica şi de Mediaş, cu ridicarea fortificaţiilor de piatră. Acestea însumează o lungime totală a zidurilor de 2.360 m, o grosime de 0,8 m şi o înălţime de circa 7 m. Existau trei porţi principale de acces în cetate întărite cu turnuri de apărare: Poarta Steingasser, spre nord, Poarta Zeckesch, spre est şi Poarta Forkesch, spre sud. Cetatea a fost fortificată suplimentar în perioada următoare, apogeul fiind atins în secolul al XVIII-lea, când avea 19 turnuri şi bastioane, iar celor trei porţi principale adăugându-li-se încă patru porţi secundare.
Recent, în luna iulie a acestui an, Primăria Mediaş a anunţat că turnurile şi zidurile cetăţii din municipiu vor fi reabilitate cu 26 de milioane de lei de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional 2007-2013 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.
Prin această investiţie vor fi reabilitaţi 7.736 metri pătraţi de ziduri de fortificaţie şi trei obiective turistice: Bastionul Cuţitarilor, Turnul Pietrarilor şi Turnul Rotarilor.
"Vreau să subliniez faptul că proiectul de reabilitare a turnurilor şi zidurilor cetăţii este unul complex care vizează şi lucrări de amenajare a zonei, respectiv alei pietonale, precum şi piste pentru bicicletă, montarea de bănci, de stâlpi informaţionali, dar şi parcări. Consider că este de datoria noastră să reabilităm, să conservăm şi să promovăm obiectivele turistice ale Mediaşului. Mai avem un singur pas pentru ca acest proiect să devină realitate şi am încredere că după finalizarea lui pontenţialul turistic al Mediaşului va creşte. Totodată, vreau să mulţumesc cetăţenilor care au înţeles importanţa acestui proiect pentru Mediaş şi au procedat la dezafectarea garajelor din zonă", a declarat primarul Teodor Neamţu.
Cel mai înclinat turn din Europa este celebrul Turn din Pisa (Italia). Construcţia turnului a început în 1173 şi a continuat (cu două mari întreruperi) pe parcursul a două sute de ani, scopul fiind acela de a se respecta cât mai fidel proiectul original, al cărui arhitect este necunoscut. În afară de frumuseţea sa, turnul este faimos prin înclinaţia care a tot sporit de-a lungul timpului, din cauza solului de proastă calitate. El are o înălţime de 55,86 m pe partea înclinată şi 56,70 m pe cealaltă latură. Greutatea lui este estimată la 14.500 tone. Înclinaţia turnului faţă de axa verticală este de 5,5 grade, ceea ce înseamnă o deplasare a centrului de greutate la nivelul bazei de 4,5 m.
Datorită importanţei sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a implicat serios în ultimele lucrări de consolidare care au început în 1990, datorită cărora se speră ca durata vieţii monumentului istoric să fie prelungită cu 300 de ani. Lucrările de stabilizare a Turnului din Pisa au durat 20 de ani, din 1990 până în 2010. AGERPRES/(AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Ştefan Gabrea)