Drobeta Turnu Severin, 23 iun /Agerpres/ - Insula Şimianului, cândva o atracţie turistică unică, o adevărată grădină botanică ce îi încânta pe vizitatori deopotrivă cu vestigii istorice, un loc încărcat de legende, a dispărut parcă definitiv de pe hartă. Deşi autorităţile locale fac eforturi disperate să o reintroducă în circuitul turistic, planurile lor sunt zădărnicite de lipsa fondurilor.
Insula Şimianului este amplasată între apele Dunării, la aproximativ un kilometru în aval de municipiul Drobeta Turnu Severin. Unicitatea ei constă în faptul că aici, pe o suprafaţă de 368.318 metri pătraţi, a fost strămutată, în perioada 1968-1971, cetatea bastion Ada-Kaleh, a cărei construcţie a fost începută de austrieci în anul 1718, după pacea de la Karlowitz, în insula cu acelaşi nume, situată la cinci kilometri amonte de Hidrocentrala ,,Porţile de Fier I".
În perioada anilor 1972-1982, în partea de vest a Insulei Şimianului, foarte aproape de zidurile cetăţii reconstituite, a funcţionat un complex turistic care, din cauza trecerilor frauduloase a frontierei către Serbia, a fost închis.
Primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă, este de părere că, o dată cu această decizie aberantă a autorităţilor comuniste se încheie gloria turistică a locului unde ajungeau români şi străini deopotrivă, atraşi de mirifica grădină botanică care devenise insula şi, mai ales, de catacombele cetăţii, identice cu cele din "paradisul pierdut" cum fusese cândva, în timpuri imemoriale, numită Ada-Kaleh, dispărută sub apele lacului de acumulare Porţile de Fier I.
"Acum insula este izolată, ne despart de ea 450 de metri de luciu de apă. Accesul este posibil numai cu barca. Administraţia locală are în proprietate 29 de hectare de terenuri în insulă. Muzeul Regiunii Porţile de Fier, în jur de 18 hectare, iar Poliţia de Frontieră, aproximativ 7 hectare. În ultimii 30 de ani, Insula Şimianului a dispărut parcă de pe hartă. Nimeni nu s-a mai interesat de soarta ei. E drept, au fost câteva tentative de reamenajare a zonei turistice de altădată, dar proiectele respective au fost pur electorale. Guvernanţii au promis multe, dar totul s-a uitat. Asta în vreme ce cetatea Ada-Kaleh a început să intre în paragină", a mărturisit cu durere şi regret în glas primarul Constantin Truşcă.
Speranţele primarului că Insula Şimianului va deveni o destinaţie turistică s-au aprins când a descoperit, în anul 2007, că Ministerul Culturii şi Cultelor a aprobat un Program de restaurare a monumentelor aflate în Insula Şimianului, în special a Cetăţii Ada-Kaleh, declarată sit istoric şi inclusă în Lista patrimoniului naţional. A făcut câteva investigaţii şi a constatat, cu mâhnire, că nu există bani.
"Primăria Şimian a făcut câteva demersuri. Rezultatul acestora s-a concretizat în accesarea unui fond european de 522.000 de euro pentru întocmirea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru îmbunătăţirea infrastructurii turistice. Nouă ne-a revenit obligaţia să fundamentăm un Raport de mediu pentru PUZ Insula Şimianului. L-am aprobat. Acum Consiliul Judeţean Mehedinţi va identifica surse pentru amenajare, ar trebui aproape 100 de milioane de lei pentru ca ceea ce există pe planşetele proiectanţilor să prindă viaţă", a afirmat Truşcă.
Edilul comunei Şimian recunoaşte că suma stabilită de specialişti este fabuloasă. Nu este sceptic, dar crede că vor mai trece ani mulţi pe Dunăre pentru ca insula să devină o oază exotică inclusă pe traseele occidentalilor, şi nu numai, plecaţi în croazieră pe fluviu.
Puţini dintre turiştii aflaţi pe navele de lux ale unor tour-operatori, în trecerea lor pe lângă Insula Şimianului, care întârzie cu binoclurile pe turnurile de veghe şi crenelurile cetăţii-bastion, năpădite de verdeaţă, ştiu că aici se află mormântul lui Miskin Baba.
"Legenda spune că acesta era, pentru turcii care trăiau în Insula Ada-Kaleh, un sfânt de cucernică amintire, un Budha mahomedan, un personaj cu o mitologie fabuloasă. El ar fi fost ultimul prinţ samanoid, din vechea dinastie de Uzbek, din Buhara. Această dinastie a samanoizilor a durat până în 1736, când, ultimul ei descendent, prinţul al cărui mormânt se afla în insula Ada Kaleh şi a fost strămutat pe insula Şimian, a renunţat la tron şi a plecat în lume pentru a-şi găsi pacea sufletului. Se pare că prinţul samanoid era foarte învăţat. În jurul palatului în care se născuse se găsesc 360 de moschei cu mormintele mai multor sfinţi musulmani. În urma unui vis care l-a influenţat puternic, prinţul şi-a luat rămas bun de la curte, de la învăţaţi şi prieteni, a împărţit cea mai mare parte a averii săracilor, a cerut să se întemeieze o altă dinastie a uzbecilor şi a plecat după cum i se ceruse în vis în Insula Sfântă de la cataractele Dunării. Astfel, a ajuns la Belgrad, unde prin înţelepciunea lui a redat pacea şi dreptatea oamenilor nemulţumiţi de stăpânirea turcească", povesteşte Truşcă.
El spune că, potrivit legendei, când a vrut să plece, însă, Miskin Baba nu a fost lăsat, dându-se poruncă să fie păzite toate cele 12 ieşiri ale cetăţii. Dar n-a trecut mult şi paznicii celor 12 porţi au declarat paşei că prinţul a ieşit în acelaşi timp prin toate ieşirile, fără să aibă puterea de a-l împiedica.
"Atunci guvernatorul a înţeles că prinţul era sfânt şi l-a lăsat să-şi urmeze drumul. De la Belgrad a sosit în Ada Kaleh, devenind umilul Miskin Baba", a încheiat povestirea Truşcă.
Descoperirile arheologilor din Insula Şimian ne arată - îşi continuă primarul Constantin Truşcă destăinuirea - că în această zonă existau urme omeneşti aparţinând culturii Starcevo - Criş şi culturii neolitice Turdaş - Vinca. De asemenea, aici au mai fost descoperite urme de locuire şi morminte din faza târzie a Hallstattului şi o aşezare geto-dacică din secolele II - I i. Hr. În anul 1970 aici s-a descoperit un tezaur compus din 68 de monede de argint, 66 făcând parte din categoria imitaţiilor monetare de tip Filip II, iar celelalte 2 monezi sunt drahme ale oraşului Dyrrachium.
Insula Şimianului a devenit, totuşi, un spaţiu mirific unic în Europa. În ultimul timp, specialiştii au identificat aici peste 300 de specii de plante de interes conservativ şi peste opt specii de păsări rare, protejate în Europa, printre acestea aflându-se egreta mcă, stârcul cenuşiu, cormoranul mic, fazanul şi raţa mare.
,,O grădină botanică în miniatură, o valoare naturală care ar încânta turiştii cu potenţialul ei. Dar Insula Şimianului trebuie scoasă din sălbăticie şi redată civilizaţiei. Lumea trebuie să se bucure de ea. Care va fi viitorul Insulei Şimianului şi a cetăţii Ada-Kaleh e greu de presupus, mai ales că, în România, nu există deocamdată interes pentru comorile care ar putea să vindece omul de scepticism ", a concluzionat primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă. AGERPRES/ (A-autor:Florian Copcea, editor: Diana Dumitru)