Constanţa, 16 iun /Agerpres/ - Satul Casian, locul natal al Sfântului Ioan Casian (născut în jurul anului 365), a ajuns în prezent un cătun aproape pustiu al judeţului Constanţa, cu câteva case şi doar şapte locuitori înregistraţi oficial la autoritatea administrativă de care acesta aparţine - comuna Grădina.
Situat în Podişul Casimcei, lângă râul cu acelaşi nume, în apropierea Dealului Casienilor pe care străjuieşte măreţ Mănăstirea Sfântul Ioan Casian şi pe versantul căruia este una dintre numeroasele peşteri din zonă - Peştera Casian, satul Casian pare un tărâm al nimănui. Un cătun prăfuit şi bolovănos, cu case dărăpănate, răsfirate pe uliţe pline de gropi, printre ruine ale altor locuinţe de mult timp părăsite.
Însă liniştea din zonă, parfumul florilor de câmp, pădurea din apropiere, susurul râului Casimcea, clinchetul clopotelor turmelor de oi şi capre aflate la păscut, ecourile rugăciunilor Sfântului Ioan Casian în armonie cu trilurile păsărilor te fac să te simţi minunat, extrem de relaxat.
Timpul se opreşte parcă în loc şi uiţi, pentru moment cel puţin, de toate neplăcerile posibile. Chiar şi de incidentele petrecute până când, în lipsa vreunui indicator rutier, cu greu am reuşit să găsesc drumul către satul Casian. Acel drum plin de hârtoape, pe câmp, uneori intersectat cu alte astfel de drumuri, despre niciunul neştiind unde duce.
Cu răbdare şi cu ajutorul unor informaţii, devenite preţioase, de la doi ciobani întâlniţi pe traseu, după ce, de la ieşirea din comuna Cheia am parcurs circa 4,5 kilometri pe câmp, am descoperit pustiul şi în acelaşi timp fascinantul sat Casian.
Impactul de moment a fost puternic, întrucât aveai impresia că şi cele câteva case existente fuseseră abandonate pentru că în zonă nu era nici ţipenie de om. Auzeai însă măcănind câteva raţe şi cotcodăcind găini, singurele care păreau că vor să-şi protejeze teritoriul, aparent într-un mod extrem de agresiv, fiind mai mulţi câini care păreau de nestăpânit.
În cele din urmă, în curtea unei case din chirpici, cu un gard din piatră şi sârmă ghimpată ce susţinea o placă din tablă pe care scria "Pericol de moarte", am văzut o femeie şi un bărbat care udau plantele din grădină.
Extrem de amabili, oamenii m-au poftit în gospodăria lor şi mi-au oferit o cană cu apă rece, scoasă din fântână.
Am aflat că sunt doi pensionari din municipiul Constanţa, care în urmă cu circa zece ani şi-au cumpărat un teren pe care era construită o căsuţă din chirpici, în satul Casian.
"Asta am preferat, aşa trăim acum. Zona este foarte frumoasă, toată ziua muncim în grădină. (...) Am reuşit să o determinăm şi pe o prietenă din Constanţa să-şi cumpere aici. Mai sunt cel mult zece case în satul ăsta prăpădit şi în afară de vreo două, trei, restul sunt locuinţe de vacanţă. Noi, prin luna octombrie, plecăm de aici, mergem la Constanţa, că iarna este foarte greu la Casian, rămânem înzăpeziţi", a afirmat femeia.
Cea mai mare supărare a celor doi soţi este provocată de situaţia neplăcută în care sunt frecvent puşi de indivizii care le fură aproape totul din curte, aceasta fiind şi explicaţia plăcuţei de pe sârma ghimpată. Hoţii ar trebui să se sperie de avertizarea proprietarilor şi să se lase păgubaşi.
"Este ceva de groază, se fură ca în codru şi nu avem ce face. (...) Ne-au furat pompa de apă, pentru că grădina o udăm cu apă din râul din fundul curţii. Ne fură roşiile, dovlecii, varza, strugurii, ne fură totul. Stăm mereu cu frica în sân. (...) Bărbatul meu vrea să renunţăm la locul ăsta şi să să plecăm", a spus constănţeanca.
Primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, spune că este strâns legată sentimental de satul Casian pentru că aici au trăit bunicii şi străbunicii săi, recunoscând totodată că a sperat că se va investi în zonă, iar satul Casian, care în urmă cu peste 60 de ani era unul cu circa 250 de familii de oameni gospodari, va redeveni ceea ce a fost.
"Satul ... sau mai bine zis cătunul Casian nu are şcoală, nu are biserică, nu mai are nimic în afară de electricitate. (...) În timpul colectivizării, sătenilor le-au fost luate bunurile, iar tinerii au început să plece, ulterior şi bătrânii. (...) Am făcut demersuri pentru a pietrui drumul de acces către sat cu fonduri de la Consiliul Judeţean, dar nu am reuşit, fiind vorba doar de şapte locuitori ai satului. Că numai şapte persoane figurează cu mutaţie pe satul respectiv. (...) În primul meu an de mandat ca primar au venit nişte americani care spuneau că ar fi interesaţi să investească în sat, dar pe urmă au plecat şi nu au revenit. (...) În 2005, un investitor a amenajat lacul de lângă râul Casimcea, trebuia să investească şi în spaţii de cazare pentru turişti, ceea ce ar fi fost foarte bine inclusiv pentru să se creau locuri de muncă pentru sătenii din zonă. Din cauza lipsei fondurilor, din păcate investiţiile au fost sistate", a spus primăriţa comunei Grădina. AGERPRES - FOTO PE FLUX/(AS - autor: Nona Jalbă; editor: Cristian Anghelache)
Situat în Podişul Casimcei, lângă râul cu acelaşi nume, în apropierea Dealului Casienilor pe care străjuieşte măreţ Mănăstirea Sfântul Ioan Casian şi pe versantul căruia este una dintre numeroasele peşteri din zonă - Peştera Casian, satul Casian pare un tărâm al nimănui. Un cătun prăfuit şi bolovănos, cu case dărăpănate, răsfirate pe uliţe pline de gropi, printre ruine ale altor locuinţe de mult timp părăsite.
Însă liniştea din zonă, parfumul florilor de câmp, pădurea din apropiere, susurul râului Casimcea, clinchetul clopotelor turmelor de oi şi capre aflate la păscut, ecourile rugăciunilor Sfântului Ioan Casian în armonie cu trilurile păsărilor te fac să te simţi minunat, extrem de relaxat.
Timpul se opreşte parcă în loc şi uiţi, pentru moment cel puţin, de toate neplăcerile posibile. Chiar şi de incidentele petrecute până când, în lipsa vreunui indicator rutier, cu greu am reuşit să găsesc drumul către satul Casian. Acel drum plin de hârtoape, pe câmp, uneori intersectat cu alte astfel de drumuri, despre niciunul neştiind unde duce.
Cu răbdare şi cu ajutorul unor informaţii, devenite preţioase, de la doi ciobani întâlniţi pe traseu, după ce, de la ieşirea din comuna Cheia am parcurs circa 4,5 kilometri pe câmp, am descoperit pustiul şi în acelaşi timp fascinantul sat Casian.
Impactul de moment a fost puternic, întrucât aveai impresia că şi cele câteva case existente fuseseră abandonate pentru că în zonă nu era nici ţipenie de om. Auzeai însă măcănind câteva raţe şi cotcodăcind găini, singurele care păreau că vor să-şi protejeze teritoriul, aparent într-un mod extrem de agresiv, fiind mai mulţi câini care păreau de nestăpânit.
În cele din urmă, în curtea unei case din chirpici, cu un gard din piatră şi sârmă ghimpată ce susţinea o placă din tablă pe care scria "Pericol de moarte", am văzut o femeie şi un bărbat care udau plantele din grădină.
Extrem de amabili, oamenii m-au poftit în gospodăria lor şi mi-au oferit o cană cu apă rece, scoasă din fântână.
Am aflat că sunt doi pensionari din municipiul Constanţa, care în urmă cu circa zece ani şi-au cumpărat un teren pe care era construită o căsuţă din chirpici, în satul Casian.
"Asta am preferat, aşa trăim acum. Zona este foarte frumoasă, toată ziua muncim în grădină. (...) Am reuşit să o determinăm şi pe o prietenă din Constanţa să-şi cumpere aici. Mai sunt cel mult zece case în satul ăsta prăpădit şi în afară de vreo două, trei, restul sunt locuinţe de vacanţă. Noi, prin luna octombrie, plecăm de aici, mergem la Constanţa, că iarna este foarte greu la Casian, rămânem înzăpeziţi", a afirmat femeia.
Cea mai mare supărare a celor doi soţi este provocată de situaţia neplăcută în care sunt frecvent puşi de indivizii care le fură aproape totul din curte, aceasta fiind şi explicaţia plăcuţei de pe sârma ghimpată. Hoţii ar trebui să se sperie de avertizarea proprietarilor şi să se lase păgubaşi.
"Este ceva de groază, se fură ca în codru şi nu avem ce face. (...) Ne-au furat pompa de apă, pentru că grădina o udăm cu apă din râul din fundul curţii. Ne fură roşiile, dovlecii, varza, strugurii, ne fură totul. Stăm mereu cu frica în sân. (...) Bărbatul meu vrea să renunţăm la locul ăsta şi să să plecăm", a spus constănţeanca.
Primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, spune că este strâns legată sentimental de satul Casian pentru că aici au trăit bunicii şi străbunicii săi, recunoscând totodată că a sperat că se va investi în zonă, iar satul Casian, care în urmă cu peste 60 de ani era unul cu circa 250 de familii de oameni gospodari, va redeveni ceea ce a fost.
"Satul ... sau mai bine zis cătunul Casian nu are şcoală, nu are biserică, nu mai are nimic în afară de electricitate. (...) În timpul colectivizării, sătenilor le-au fost luate bunurile, iar tinerii au început să plece, ulterior şi bătrânii. (...) Am făcut demersuri pentru a pietrui drumul de acces către sat cu fonduri de la Consiliul Judeţean, dar nu am reuşit, fiind vorba doar de şapte locuitori ai satului. Că numai şapte persoane figurează cu mutaţie pe satul respectiv. (...) În primul meu an de mandat ca primar au venit nişte americani care spuneau că ar fi interesaţi să investească în sat, dar pe urmă au plecat şi nu au revenit. (...) În 2005, un investitor a amenajat lacul de lângă râul Casimcea, trebuia să investească şi în spaţii de cazare pentru turişti, ceea ce ar fi fost foarte bine inclusiv pentru să se creau locuri de muncă pentru sătenii din zonă. Din cauza lipsei fondurilor, din păcate investiţiile au fost sistate", a spus primăriţa comunei Grădina. AGERPRES - FOTO PE FLUX/(AS - autor: Nona Jalbă; editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.