Slatina, 13 iun /Agerpres/ - Fostele cabane de vânătoare prezidenţiale de la Reşca, printre cele mai cunoscute din sudul ţării, atrag sute de turişti interesaţi să stea în imobilele în care a locuit, în timpul deplasărilor pentru partide de vânătoare, fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu.
Cabana aparţinând Direcţiei Silvice Olt a fost dată în folosinţă în anul 1980. Reşca a avut iniţial destinaţia de cabane de vânătoare pentru Nicolae Ceauşescu, după 1989 fiind preluată de Ministerul Silviculturii de atunci, ulterior ajungând în administrarea Direcţiei Silvice Olt. Ea se află în prezent într-un circuit silvoturistic internaţional. Dacă în perioada comunistă la Reşca nu puteau înnopta decât cei din familia Ceauşescu şi prietenii acestora, în prezent cabana poate găzdui pe oricine este dispus să plătească între 80 şi 130 de lei dacă doreşte să stea în camera pe care o folosea Nicolae Ceauşescu.
Cabana de la Reşca este o vilă ţărănească cu etaj construită din lemn. Nicolae şi Elena Ceauşescu aveau fiecare câte o cameră. Şi astăzi se păstrează aceleaşi paturi în care au dormit ei, acelaşi mobilier din lemn de paltin sculptat cu motive vânătoreşti, patul cu baldachin în care dormea fostul lider comunist, aceleaşi obiecte decorative. Doar o parte din covoare au fost înlocuite după ce s-au uzat sau au dispărut (imediat după Revoluţie au fost furate câteva covoare şi obiecte de veselă). Cabana mai păstrează pe pereţi chiar şi o parte din trofeele cu care a fost decorată în perioada comunistă. Decoraţiunile sunt în stil rustic, cu covoare ţărăneşti, obiecte de ceramică tradiţională. Clădirea a avut nevoie de reabilitare şi din 2006 s-au refăcut zugrăvelile, s-a retratat lemnul, a fost înlocuită centrala termică, gresia.
Inginerul silvic George Vîle, din cadrul Direcţiei Silvice Olt, afirmă că până la căderea regimului comunist, Nicolae Ceauşescu venea anual la vânătoare la Reşca, singura cabana de vânătoare unde şi rămânea peste noapte. La Reşca vâna cerbi lopătari, câteva zeci de exemplare la fiecare venire pe acest fond, pentru că era un bun trăgător, disciplinat şi pentru că fondul cinegetic era bogat, erau aproximativ 3.000 de cerbi lopătari în zonă şi nu erau permise alte partide de vânătoare în afara celor la care participa. Un alt motiv pentru care putea să împuşte atât de mulţi lopătari este că venea în special în perioada boncănitului, când cerbii lopătari nu erau atenţi.
George Vîle admite că, odată cu trecerea anilor, în relatările despre aspecte din perioada comunistă se pot strecura şi "poveşti vânătoreşti". El relatează cum în decembrie 1989, în cabană s-ar fi tras din aer, în acoperiş, fără a fi cineva rănit. "În acele zile, la Revoluţie, existau tot felul de zvonuri că Nicolae şi Elena Ceauşescu s-ar fi ascuns aici, la cabană, a fost anunţată Poliţia, au venit să încercuiască zona... Revoluţionarii au mers să păzească zona să nu vină dictatorul şi a fost chemată aviaţia care a venit cu MIG-urile şi au tras o rafală care a atins şi acoperişul cabanei. S-ar fi dat ordin de evacuare a zonei şi mai rămăseseră câteva persoane care nu au înţeles ce trebuie să facă. S-a crezut că sunt terorişti", spune Vîle.
La Reşca vânătorii şi personalul silvic sunt şi adevăraţi ghizi de istorie recentă, pentru că atât românii, cât şi străinii vin la aceste cabane pentru vânarea unor trofee, dar mai ales pentru că este unul din locurile în care a vânat şi înnoptat în repetate rânduri fostul lider comunist. Sunt captivaţi, după cum susţine inginerul silvic George Vîle, în special de poveştile spuse de pădurarii şi vânătorii care îşi amintesc sau cunosc amănunte din vremurile în care la vânătoare venea Ceauşescu.
"Sunt curioşi să vadă fondul (cinegetic - n.r.), cabana, vor să vadă camerele în care locuia familia Ceauşescu şi mai ales pun întrebări şi vor să audă relatări din perioada comunistă, despre Ceauşescu", a spus George Vîle.
Fondul cinegetic din zonele Reşca şi Seaca cuprinde cerbi lopătari, căpriori, iepuri, mistreţi, raţe, fazani. Sezonul de vârf este între 15 septembrie - 15 februarie, când e permisă vânătoarea la majoritatea speciilor de vânat. Vânătorii străini sunt majoritatea din Italia şi Spania, dar mai vin şi din Franţa ori din alte ţări occidentale.
"Odată cu apariţia crizei economice s-a redus numărul turiştilor străini, însă sunt semne că situaţia se va redresa. Anul trecut am avut numai opt vânători străini, din Spania şi Franţa, care au venit pentru vânătoare la mistreţ. La aceste cabane nu ajung doar străini, ci mai mult români amatori de week-end-uri relaxante în zone liniştite. Am avut anul trecut aproximativ 130 de turişti. Pot organiza petreceri private, pot închiria toată cabana", a adăugat Vîle.
O altă fostă cabană prezidenţială de vânătoare de la Reşca, mai mică faţă de cea administrată de Direcţia Silvică, a fost cumpărată de către Primăria comunei Dobrosleveni şi va fi parte integrantă a unui complex turistic, ce va cuprinde situl arheologic de la Romula Malva, ateliere ceramice pentru producerea de cărămidă romană, ateliere de ţesut.
Potrivit primarului Gheorghe Tudoraşu, au fost deja amenajate spaţiile pentru pregătirea de mese în aer liber, după metode tradiţionale, la ţest, în tuciuri, în cuptoare.
"Au ce să facă turiştii la Reşca, pot vizita situl arheologic, cu descoperirile făcute, pot merge la vânătoare, pot merge la plimbare în pădure, care este arie protejată pe o suprafaţă de 50 de hectare, se pot plimba sau pescui pe unul dintre cei trei lacuri", a explicat primarul.
El a menţionat că pentru a face localitatea cunoscută şi a atrage turişti va fi amenajat pe DN 64 un punct de informare turistică, pentru a cărui construcţie a fost obţinută finanţare nerambursabilă în valoare de 180.000 de euro. Vor fi montate şi indicatoare spre cabană şi complexul turistic, trecătorii vor primi SMS-uri cu informaţii", susţine edilul Gheorghe Tudoraşcu.
Turiştii care ajung la Reşca pot vizita şi situl arheologic Romula, din imediata apropiere, aflat într-un program de restaurare ce va dura până în 2016, câteva biserici vechi din zonă, printre care mănăstirea medievală Hotărani, construită cu cărămidă din edificiile romane de la Romula.
Situl arheologic Romula-Reşca din comuna Dobrosloveni este cel mai mare sit arheologic antic de la sud de Carpaţi. În acest sit anul trecut au fost făcute săpături sistematice conduse conf. univ. dr. Mircea Negru.
"Cea mai importantă descoperire din sit din ultimii 30 de ani este un atelier de obţinere şi prelucrare a sticlei, dovadă a cunoştinţelor tehnice avansate. În Dacia mai exista unul la Ulpia Traiana şi sunt foarte puţine în Imperiul Roman", a spus atunci Mircea Neagu.
El anunţa că cercetările vor fi continuate şi extinse în 2014, iar obiectele precum monezi, vase ceramice etc. vor rămâne o perioadă la Muzeul Judeţean pentru a fi apoi duse în viitorul muzeu de sit ce urmează a fi creat la Dobrosloveni.
Romula este cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpaţi, având o suprafaţă de peste 304 hectare şi unul dintre cel mai importante centre economice şi culturale din provinciile romane dunărene. Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din perioada împăratului Septimius Severus sau cel mai târziu a lui Filip Arabul, oraşul a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Oraşul roman a fost vizitat de împăratul Filip Arabul, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă astăzi numele.
Administraţia locală din Dobrosloveni face demersuri în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă pentru crearea unui muzeu de sit, în care să fie păstrate toate obiectele descoperite la Romula, în satul Reşca. Acest sat, casele şi gospodăriile localnicilor din Reşca sunt aşezate pe locul fostului oraş roman şi întregul sat Reşca face parte din situl arheologic Romula, aflat în patrimoniul cultural naţional. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Cristian Anghelache)