Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Reşiţa, 7 iun /Agerpres/ - Unul dintre cele mai căutate obiective turistice din judeţul Caraş-Severin este Lacul Ochiul Beiului, un lac puternic alimentat de un izvor carstic subteran, de o culoare aproape ireală.
Lacul este monument al naturii, protejat, iar accesul turiştilor este destul de uşor. Lacul Ochiul Beiului este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, la limita Munţilor Aninei cu Munţii Locvei, la o altitudine de 310 metri. Forma lacului este a unui crater cu adâncimea de 3,6 metri, iar apa este atât de curată, încât păstrăvii care înoată agale pot fi admiraţi în toată splendoarea lor.
Interesant este că acest lac nu îngheaţă niciodată, temperatura apei rămânând constantă tot timpul anului, între 4 şi 8 grade Celsius. Acest lucru face ca păsările migratoare, stârcii cenuşii ori raţele sălbatice, în loc să plece toamna spre ţările calde, rămân aici peste iarnă.
Legenda spune că la Lacul Ochiul Beiului, în noaptea de Sânziene, în jurul acestuia se strâng ielele, care sunt foarte frumoase şi care îi vrăjesc pe bărbaţi prin farmecul lor. Lacul, însă, s-a format după ce, în urmă cu câteva sute de ani, fiul unui renumit bei ce domnea asupra ţinutului, în timp ce se afla la vânătoare, s-a îndrăgostit de fiica unui păstor. Acest lucru nu a fost pe placul beiului, fapt pentru care a ordonat ca fata să fie omorâtă. De atâta amărăciune, fiul beiului a vărsat atâtea lacrimi, încât a umplut lacul ce astăzi îi poartă numele, dar şi culoarea ochilor tânărului. Disperat că fata nu mai poate fi readusă la viaţă, fiul beiului şi-a pus, în acelaşi loc, şi el capăt zilelor. De altfel, lacul are forma unui crater oval sau a unui ochi cu diametrul de circa 20 metri.
O altă legendă spune că un bei turc, pe nume Beg, s-a îndrăgostit nebuneşte de o tânără fată de prin partea locului, pe care a răpit-o şi pe care a închis-o în Turnul Mare din Cheile Nerei. În timpul nopţii, însă, cu ajutorul unei funii, împletită din propria-i rochie, fata reuşeşte să scape şi să fugă, coborând la baza stâncii, în Valea Nerei. De durere, turcul Beg a plâns atât de mult, încât din lacrimile lui s-a format acest minunat lac. Se spune că fata s-a transformat în râu - Râul Beuşniţa, iar tânărul, în lac - Lacul Ochiul Beiului.
Lacul Ochiul Beiului este poziţionat aproape de cele trei cascade ale râului Beuşniţa, rezervaţia naturală cu aceleaşi nume, iar împrejurimile sălbatice ca şi ruinele cetăţii medievale Ilidia din apropiere, constituie unul din cele mai frumoase puncte turistice din Banat.
Transparenţa apei şi culoarea turcoaz, aproape ireală, fac din lac un loc de poveste, unde umbrele legendelor, pădurea de brad şi cerul se oglindesc, iar după câteva minute petrecute în jurul acestuia, stresul, lumea agitată, neajunsurile, cu toate dispar fără urmă. Se spune că românii, dacă ar trece măcar o dată pe an prin această zonă, ar fi mult mai sănătoşi, iar depresia, o boală tot mai la modă, ar rămâne o necunoscută.
Pe raza satului Sasca Română, după vărsarea Beiului în Nera se termină frumoasele Chei ale Nerei - rezervaţie naturală, unde trecerea călătorului se face prin tunele săpate în stânca abruptă a malului drept.
Ziua Internaţională a Mediului este şi Ziua Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, unde se află şi Lacul Ochiul Beiului. Ziua Parcului a fost instituită şi organizată pentru prima dată în 2013, în cadrul unui proiect implementat de către Grupul Ecologic de Colaborare (GEC) Nera.
"Ochiul Bei şi Cascada Beuşniţa sunt două obiective importante în această fascinantă lume a legendelor pentru că se completează unul pe altul. Zona are un potenţial fantastic de dezvoltare a turismului, însă, dacă se marşează pe turism şi pe cele două obiective, se simte nevoia înfiinţării aici a unui centru de vizitare. În acest fel, introduci turistul în contextul parcului, îi arăţi în premieră cum curge apa pe Beuşniţa, iar în acest fel îi stimulezi dorinţa de a descoperi impresionantele legende. Din păcate, până nu vom învăţa cum se face ecoturismul, vom discuta, în continuare, doar despre potenţialul deosebit al zonei", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza.
Dacă anul trecut, GEC Nera a iniţiat o serie de evenimente de amploare pentru promovarea Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, chiar în colaborare cu ţara vecină, Serbia, din păcate, în acest an, de Ziua Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, administraţia acestuia nu a organizat niciun fel de acţiuni.
"De acum avem câteva branduri în ceea ce priveşte patrimoniul naţional. Este vorba de Ochiul Beiului, Cascada Beuşniţa şi Cascada Bigăr, unde avem aflux de turişti pe care, însă, nu ştim să-i introducem în zonă. Noi ne-am propus, în continuare, să facem mini-poteci tematice şi să dezvoltăm ecoturismul în zonă, pentru a proteja mediul. De asemenea, ne opunem presiunilor la care este supus Parcul în ceea ce priveşte diferitele avize, în special la Cascada Bigăr, pentru dezvoltarea de activităţi comerciale", a precizat Cornel Popovici Sturza.
Anul trecut, GEC Nera, împreună cu voluntarii săi, prin mijloace specifice, a creat o potecă tematică şi a organizat un spectacol folcloric în zonă. Acestea sunt doar câteva exemple de promovare şi de punere în valoare a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa.
Grupul Ecologic de Colaborare Nera încearcă să conştientizeze populaţia asupra importanţei parcurilor naţionale sau naturale şi încearcă, de asemenea, să crească gradul de acceptare a acestora. După cum se ştie, aceste zone protejează patrimoniul natural, însă, intră în contradicţie cu interesele unor factori locali, care spun că nu se pot dezvolta economic. Cu toate acestea, Cornel Popovici Sturza susţine că populaţia, dar şi administraţiile locale trebuie să înţeleagă faptul că, totuşi, pentru sănătatea noastră, a tuturor, primează zonele în care există biodiversitate. AGERPRES - FOTO PE FLUX/(AS - autor: Paula Neamţu, editor: Cristian Anghelache)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.