COD PORTOCALIU: 05-08-2021 ora 10 Intre 5 august se va semnala disconfort termic deosebit de  accentuat COD PORTOCALIU: 05-08-2021 ora 10 Intre 05 august, ora 12:00 – 06 august, ora 06:00 se va semnala vijelii puternice, grindină de medii și mari dimensiuni, averse torențiale

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 7 apr /Agerpres/ - În inima ţării, la Covasna, există o cetate dacică ridicată în urmă cu aproape 2.000 de ani.
Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii, dar oamenii de ştiinţă nu pot confirma acest lucru.
O mare parte din zidurile cetăţii a ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci şi alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I Î. Hristos.
În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceştia susţin că cetatea e foarte bine conservată şi poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.
Cetatea a atras de-a lungul timpului şi căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au ţesut nenumărate poveşti. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetăţii, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din şapte în şapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur şi care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoşilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ.
Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ''Valea Zânelor'', ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar în noaptea cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe (23 aprilie) şi doar de către al şaptelea copil al unei familii.
În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbatic şi un loc tocmai potrivit pentru turiştii care vor să-şi petreacă vacanţa la cort.
Cei care au despărţit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele şi aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, şi singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.
An de an, în preajma Sântiliei (20 iulie), în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare sărbători tradiţionale ale românilor din zonă, care readuce în actualitate obiceiurile şi tradiţiile oierilor din Covasna-Voineşti. Pe vremuri, fetele de măritat aşteptau cu nerăbdare sărbătoarea pentru că atunci flăcăii coborau de la stână să îşi caute neveste. Se găteau cu cele mai bune straie şi se întâlneau în Valea Zânelor, la horă, iar, dacă se plăceau şi părinţii se înţelegeau la zestre, atunci toamna, când dealurile se albeau de oile mânate spre casă, urma nunta.
Obiceiurile s-au schimbat, dar voineştenii continuă tradiţiile, pentru că sunt crescători de oi din tată în fiu şi nu vor să le piardă.
Sărbătoarea reconstituie întregul ritual al nunţii tradiţionale din zonă, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului şi este un prilej de a prezenta turiştilor veniţi în staţiune frumuseţea portului, dansului şi cântecului popular românesc din Covasna.
Un alt punct de atracţie pentru turişti este Planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit pe vremuri la transportul buştenilor din pădure prin contrabalansarea a două vagoane aflate la capete opuse. Vagonul încărcat cu lemne cobora, iar cel gol urca folosind forţa gravitaţională şi diferenţa de nivel de aproape 300 de metri dintre cele două staţii. Din păcate, Planul înclinat, construit în anul 1890, a fost distrus în 1999 într-un incendiu, dar autorităţile vor să refacă acest monument industrial unic în Europa şi să îl transforme într-o atracţie turistică. De asemenea, vor să refacă acea cale ferată îngustă dintre staţiunea Covasna şi localitatea Comandău pentru ca turiştii să se poată plimba cu mocăniţa prin pădure.
Autorităţile au cumpărat mai multe locomotive cu abur, vechi de peste o sută de ani, cu gândul de a le recondiţiona şi aduce în spaţiul public ca atracţii turistice. Trei din cele opt locomotive sunt deja expuse - una, fabricată în anul 1909, poate fi văzută în faţa Gării din Sfântu Gheorghe, iar alte două, ceva mai tinere, care ar fi ajuns la fier vechi dacă nu erau salvate, sunt expuse la intrarea în Valea Zânelor, mai exact în apropierea Spitalului de Cardiologie.
Celelalte locomotive, de fapt cele mai vechi şi valoroase, sunt ţinute deocamdată în depouri până se vor găsi bani pentru recondiţionarea lor. Printre ele şi o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional, care a fost fabricată în Germania şi a supravieţuit celor două războaie mondiale. Locomotiva aceasta a ''jucat'' în filmul românesc ''Profetul, aurul şi ardelenii'', turnat în localitatea covăsneană Comandău. Pe cazanul locomotivei Krauss este scris anul 1914, iar autorităţile ar vrea ca anul acesta, când se împlinesc o sută de ani de la fabricarea ei, să poată funcţiona. De aceea au şi demarat o campanie publică de strângere de fonduri pentru refacerea locomotivei.
Turiştii veniţi la odihnă şi tratament în staţiunea Covasna mai pot vizita casa memorială a orientalistului maghiar Korosi Csoma Sandor (1784 - 1842) din Chiuruş, creatorul primului dicţionar englez-tibetan din lume. Mânat de dorinţa de a găsi originile poporului maghiar, acesta a plecat în lume în urmă cu mai bine de 200 de ani, ajungând în Tibet şi apoi în India, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.
În Valea Zânelor mai există o vilă de vânătoare construită pentru Nicolae Ceauşescu, dar care nu este deschisă turiştilor, fiind rezervată ca vilă de protocol pentru preşedintele României.AGERPRES

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.