Bucureşti, 8 mar /Agerpres/ - Mihaela Geoană a absolvit Institutul de Arhitectură ''Ion Mincu'' din Capitală în 1987. După stagiatură, a plecat în Franţa, apoi în Statele Unite, însoţindu-şi soţul, politicianul Mircea Geoană. În Statele Unite a luat contact cu activităţile caritabile desfăşurate dincolo de Ocean şi a început să se implice în acest domeniu.
În 2001 a pus bazele Fundaţiei ''Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură''. De atunci până în prezent este preşedintele fundaţiei. Din aprilie 2007 este şi preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. De asemenea, este preşedintele Centrului Focus pentru copii dispăruţi şi abuzaţi.
Despre activitatea umanitară, despre satisfacţia de a aduce bucurie altora, despre persoane care i-au fost model în viaţă, dar şi despre importanţa sănătăţii femeii, despre familie, a vorbit Mihaela Geoană într-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: De câţiva ani buni numele Mihaela Geoană este asociat cu ideea de campanii sociale, de acţiuni caritabile, de voluntariat, de ajutorare a persoanelor vulnerabile. Toate acestea prin mai multe ''pârghii'' - Fundaţia Renaşterea, Crucea Roşie Română, Centrul Focus pentru copii dispăruţi şi abuzaţi. De unde a pornit ideea de implicare în activitatea de caritate? A existat un model, o persoană, un exemplu?
Mihaela Geoană: Ideea de caritate a pornit din ce am învăţat în cei cinci ani petrecuţi în SUA şi din faptul că am revenit în ţară când soţul meu (Mircea Geoană - n.r.) fusese numit ministru de Externe. Am vrut să mă implic, să fac o diferenţă, să am şi eu un aport. Era greu să-mi reiau activitatea de arhitect pentru că acea activitate ar fi presupus multe ore de lucru, deci nu m-aş fi putut ocupa de munca de reprezentare a soţului meu. Atunci m-am gândit că munca de caritate, de a face bine celor din jurul tău aduce multe satisfacţii. Pe de altă parte, puteam să-mi gestionez programul în aşa fel încât să-mi îndeplinesc şi obligaţiile faţă de familie, de copii. Aş putea spune că mama mea a reprezentat un model pentru mine, ea e o persoană foarte implicată, foarte generoasă, foarte credincioasă, care ajută foarte mult în jurul ei, sunt familii pe care de zeci de ani le ajută în toate felurile, nu doar material, deci aveam acest model care s-a potrivit cu ceea ce am învăţat în SUA şi cu nevoia mea de a fi alături de copii, de soţ şi de a lucra ceva. Cred că lucrurile s-au îmbinat foarte bine şi timp de 13 ani aceasta am făcut. Sunt proiecte care au început cu paşi mici, după care au crescut şi au foarte mare apreciere, mă refer aici la Fundaţia Renaşterea. Pe de altă parte, implicarea în proiecte sociale mi-a adus onoarea de a fi preşedinte al Crucii Roşii Române, este cea mai înaltă onoare în lumea implicării în societatea civilă. Mai este şi al treilea proiect, care îmi este foarte aproape, al organizaţiei Focus, care este parte dintr-o filieră internaţională care protejează şi previne dispariţia şi abuzul asupra copiilor.

AGERPRES: Fundaţia Renaşterea a fost lansată în 2001, în urmă cu 13 ani. Este o fundaţie care se ocupă cu precădere de sănătatea femeii. A fost greu să porneşti această muncă de convingere a femeilor că trebuie să aibă grijă de sănătatea lor?
Mihaela Geoană: Pentru mine toţi aceşti 13 ani sunt o amintire frumoasă, n-a fost greu să încep, pentru că era un proiect la care am participat în SUA, m-a atras foarte mult acest subiect, mi se păreau nişte lucruri atât de evidente şi de simplu de adus în ''lumina reflectoarelor'' - faptul că sunt anumite boli care pot fi depistate la timp şi în acest fel nu mai trebuie să treci prin drame cum ar fi a pierde o mamă, o fiică. Au fost mai mulţi factori care au contribuit la această decizie, pe de-o parte faptul că suntem pe primul loc la numărul de cazuri de cancer, dar numărul de cazuri nu ar fi atât de disproporţionat faţă de numărul din alte ţări, la noi diferenţa foarte mare este că numărul de decese din cancer este de 10 ori mai mare, de exemplu, decât în alte ţări. Uitându-mă la aceste lucruri am realizat că motivul nu stă nici în calitatea serviciilor medicale, nici în tratamentul care se recomandă în cazurile de cancer. Sunt aceleaşi tratamente, aceeaşi chimioterapie, aceleaşi substanţe, motivul este faptul că noi ne implicăm foarte târziu. În România, cazurile de cancer depistate în stadiul 0 sau 1 sunt infime ca număr, pe când în SUA 80% din cazurile de cancer sunt depistate în stadiul 0 sau 1 şi, din acele 80%, 100% supravieţuiesc. La noi, depistăm 80% din cazuri în stadiile 3 şi 4, când e prea târziu, de cele mai multe ori, poate în 70-80% din cazuri...Deci erau nişte statistici inversate şi mi s-a părut extraordinar de simplu să spui aceste lucruri, să atragi atenţia femeilor că trebuie să-şi facă un control anual, care ar fi garanţia că nu se moare de cancer. Este un lucru spus foarte simplist, însă într-adevăr am făcut lucruri extraordinare, în sensul că sunt peste 3.000 de femei care au fost depistate cu cancer în cadrul programului de efectuare de teste medicale pentru femei şi multe dintre aceste femei trăiesc, sunt sănătoase, marea lor majoritate, şi sunt vieţi salvate. Când am împlinit 10 ani de la înfiinţare şi am iluminat Palatul Parlamentului în roz, pe 1 octombrie, am invitat să aprindă lumina prima noastră pacientă diagnosticată cu cancer. Este o doamnă care fusese diagnosticată cu cancer în urmă cu 7 ani, era un cancer în stadiul 2 sau 3. A făcut toate tratamentele şi acum e sănătoasă, deci în cancer, supravieţuirea timp de cinci ani fără nicio urmă de modificări în analize înseamnă că eşti vindecat. Este o femeie simplă, care lucra într-un loc de alimentaţie publică, nu era o femeie care avea resurse financiare, deci cu atât mai mare a fost satisfacţia că am ajutat un om care chiar avea nevoie. Dacă vorbim de rezultate, aş da câteva cifre simple, avem centre medicale Renaşterea, cum este cel în care ne aflăm acum, care a fost realizat cu fonduri pentru dezvoltare europeană Norvegia-Liechtenstein-Islanda, este o investiţie de 2 milioane de euro, avem cele mai bune aparate medicale care sunt pe piaţă la ora actuală, este un centru prietenos, unde lucrează cei mai buni specialişti de la Institutul Oncologic sau de la alte spitale. Mai avem un centru medical pe Şerban Vodă unde se fac numai mamografii şi consultaţii medicale, au fost peste 53.000 de femei care au făcut peste 100.000 de teste medicale. Pe de altă parte, o altă latură a activităţii noastre este unitatea mobilă - un vehicul în care sunt amenajate cabinete medicale cu mamograf digitalizat, se pot face mamografii, şi un cabinet ginecologic unde se face testul Babeş-Papanicolau. Această unitate mobilă a mers în peste 50 de localităţi din ţară, în zone rurale, acolo unde femeile nu au acces la serviciile medicale, şi peste 18.000 de femei au făcut aceste teste gratuit. Tot ceea ce am vorbit până acum a fost realizat cu fonduri strânse de Fundaţia Renaşterea în campaniile de strângere de fonduri, niciun leu nu a provenit din banii de la bugetul de stat.

AGERPRES: Sunt nişte realizări foarte frumoase, sigur, cele mai importante realizări sunt vieţile salvate. O realizare este şi faptul că în momentul de faţă, datorită campaniilor numeroase, toată lumea ştie ce reprezintă fundiţa roz, toată lumea conştientizează semnificaţia ei şi pe cea a fundiţei albastre, pentru că Fundaţia Renaşterea se ocupă atât de cancerul de sân, cât şi de cancerul de col uterin. Vorbeam despre faptul că e nevoie de fonduri pentru a realiza aceste lucruri, poate că sunt oameni care vor să ajute într-un fel dezvoltarea fundaţiei şi nu ştiu cum. Le spunem?
Mihaela Geoană: Pentru noi este modul de a ne continua activitatea, sunt donaţii pe care le avem de la populaţie în general. Pe de-o parte, scopul nostru principal este să informăm femeile să-şi facă un control anual. Testul Babeş-Papanicolau trebuie făcut anual şi mamografia trebuie făcută o dată la doi ani sau o dată pe an în funcţie de vârstă. Dar aş vrea ca oamenii să intre pe site-ul Fundaţiei Renaşterea sau pe pagina noastră de facebook pentru a se informa sau pentru a ne ajuta şi acest lucru se poate face prin donarea a 2% din impozitul datorat statului, care poate constitui o foarte bună sursă de fonduri pentru noi, îşi pot încuraja colegii să completeze formularul de 2% pentru Fundaţia Renaşterea, dar şi companiile mici sau mari pot dona 20% din impozitul datorat statului către organizaţiile neguvernamentale. Şi aceasta este o sursă foarte bună de venit pentru ONG-uri. Aş vrea să spun că aceşti bani pot fi donaţi fără să reprezinte un cost şi consider că organizaţiile neguvernamentale folosesc mult mai eficient aceşti bani decât dacă ar fi aruncaţi în marea ''găleată'' a finanţelor publice. Pentru că sunt proiecte ţintite pe anumite cauze, care au dovedit în ani că sunt serioase, că se întâmplă lucruri concrete cu banii care sunt donaţi acolo. Mulţumesc pentru întrebare.

AGERPRES: Trecând la activitatea de la Crucea Roşie Română, deja vorbim despre al doilea mandat de preşedinte al Crucii Roşii, care este cea mai prestigioasă organizaţie, are o activitate umanitară de peste 137 de ani. În fiecare an Crucea Roşie demarează câte o campanie sau un proiect pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile. Care ar fi cele mai importante dintre ele, ştiu că sunt multe, dar să le enumerăm pe cele care au avut cel mai mare succes până acum.
Mihaela Geoană: E adevărat, este al doilea mandat de preşedinte al acestei prestigioase organizaţii, pentru mine este cea mai mare onoare, insigna Crucii Roşii este cea cu care mă mândresc cel mai mult, pentru că e o organizaţie internaţională foarte puternică, bine organizată, care are o eficienţă a muncii foarte importantă. Federaţia Internaţională de Cruce Roşie se implică în orice evenimente de dezastru natural şi are misiunea de a alina suferinţa oamenilor, sunt lucruri pe care poate oamenii nu le ştiu, când au fost inundaţii, când au fost înzăpeziri, Federaţia a ajutat Crucea Roşie să ajute sinistraţii. Sunt lucruri pe care şi noi le facem la nivel internaţional, Crucea Roşie Română a ajutat Haiti, China, Japonia când a fost nevoie, prin donaţii publice, prin voluntariat, prin diferite metode, dar se adună foarte mult dacă 170 de ţări ajută cu puţin, pentru cei care sunt în dificultate se adună, se modifică ajutorul şi contează foarte mult. Dacă ne referim la România, ceea ce mi-am dorit să realizez a fost să readuc Crucea Roşie în prim-planul organizaţiilor din ţară. Este cea mai veche organizaţie din România, cu activitate continuă de uşurare a suferinţei oamenilor. Asta este scopul nostru. E o organizaţie care a fost înfiinţată de personalităţi celebre, a funcţionat sub patronajul reginei Maria, e o organizaţie de elită pe care aş vrea s-o aduc în această lumină din nou în România. Din acest motiv consider că toate campaniile de comunicare sunt foarte importante. În urmă cu cinci ani am pornit prima Gală a Crucii Roşii în parteneriat cu TVR, gală în care timp de o zi am prezentat activitatea Crucii Roşii, am implicat telespectatorii în anumite dialoguri culturale sau de binefacere şi am lansat noi proiecte. Aşa a fost lansat cel mai mare proiect al Crucii Roşii - Banca de alimente - un proiect foarte generos şi care a fost foarte bine primit. În sensul că solicită oamenii care merg la cumpărături să facă gestul de a dona un aliment pentru cei care nu au ce pune pe masă. Crucea Roşie se implică în colectarea acestor alimente, păstrarea lor şi apoi distribuirea pe bază de anchetă socială la familiile care au cea mai mare nevoie de hrană. Am participat la diferite evenimente în scopul de a revigora proiectul, de a le aduce aminte oamenilor că trebuie să fie generoşi, am făcut asta de Crăciun, de Paşte şi am fost impresionată să văd că persoane care nu aveau coşuri foarte pline - pensionari, persoane care nu aruncă banii pe fereastră - aceia erau cei mai generoşi. Aveau patru alimente în coş dintre care unul îl donau. Eu sunt impresionată de asta şi încurajez pe toţi cei care au fost în magazinele partenere, şi nu aş vrea să uit pe nimeni - Carrefour, Mega Image, Real, Metro şi alte magazine mici care în toată ţara au fost gata să amplaseze un coş pentru Banca de alimente. În cei patru ani de existenţă a programului s-au strâns peste 500 de tone de alimente şi s-au colectat aproape 1 milion lei, fiind ajutate 47.700 de familii. În total au fost 2.385.000 lei care au fost distribuiţi în alimente familiilor nevoiaşe. Este un proiect de mare amploare şi sper să-i convingem să ajute pe toţi cei care văd un coş al Crucii Roşii, să doneze. Sunt şi alte proiecte, cum este cel de prim-ajutor, realizat din fonduri pentru dezvoltare europeană, prin care avem centre în care se predau cursuri de prim ajutor tuturor celor care vor să înveţe. Ei primesc un certificat în acest sens. Oamenii pot face aceste cursuri la Crucea Roşie, este un curs acreditat european, prin care într-adevăr învaţă să acorde primul ajutor. În cadrul acestui proiect de prim ajutor am dezvoltat un subproiect, centrele de prim ajutor din zone izolate, are foarte mare succes, în sensul că în localităţi izolate unde ambulanţa ajunge mai greu şi unde populaţia nu are acces la servicii de prim ajutor, este instruită o familie care poate fi apelată de câte ori are loc un accident sau o urgenţă, există o trusă de prim ajutor cu care e dotată, care este reîncărcată de câte ori este nevoie, şi ei pot face manevre de prim ajutor, cum ar fi în cazul unui stop cardiac. Nu numai că pot face manevra de a susţine în viaţă acea victimă până ajunge ambulanţa, dar au aparat cu comunicare la distanţă. Se face EKG şi îşi dau seama dacă acea persoană face un infarct sau nu. Şi atunci cheamă ambulanţa sau nu, este şi un mecanism de a eficientiza serviciile de urgenţă, nu tot timpul e nevoie să chemăm ambulanţa. Dar aceşti oameni care sunt instruiţi ştiu ce ajutor pot oferi. Şi mai este acea încredere pe care oamenii o au că în acea localitate pot merge undeva unde li se acordă primul ajutor, de la accidente minore până la accidente majore.

AGERPRES: Al treilea proiect este Centrul Focus pentru copii dispăruţi sau abuzaţi. Să vorbim şi despre activitatea acestui centru.
Mihaela Geoană: Este un subiect foarte important, după părerea mea, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, din fericire aceste cazuri în România sunt mai mult de fugă de acasă, mai puţini copii sunt răpiţi sau victime ale violenţei asupra minorilor. Dar chiar şi unul dacă există, având în vedere că se întâmplă unui copil, trebuie să fim pregătiţi pentru a-i salva viaţa. Sunt proiecte foarte importante care se desfăşoară în parteneriat cu Poliţia Română, cum ar fi îmbătrânirea portretului robot. De multe ori sunt copii, cum a fost un caz de curând, care dispar la 3 ani, la 5 ani, la 7 ani, pe care părinţii îi caută după 10 ani. Acel copil nu mai arată ca în poza pe care au dat-o părinţii şi este un program prin care se ''îmbătrâneşte'' această imagine pentru a vedea ce căutăm noi, un copil de 15 ani sau de 18 ani. Este un program pe care Centrul Focus l-a pus la dispoziţia Poliţiei Române, care a instruit persoane care fac asta. Centrul Focus are un call center la care pot suna părinţii sau alte persoane care vor să dea date despre un caz de dispariţie, dar care au o reţinere în a se prezenta la Poliţie, deci noi suntem ca un intermediar între populaţie şi Poliţia Română. E un lucru foarte bine-venit şi pentru poliţie, şi pentru populaţie. Aceasta este o latură a muncii Focus. Pe de altă parte, un proiect foarte important şi care îmi este foarte drag este siguranţa pe internet a copiilor. Îmi place să fac o comparaţie - aşa cum la 7 ani, când ducem copilul prima dată la şcoală, îl învăţăm să traverseze strada, să se uite în stânga, apoi în dreapta, să traverseze pe la trecerea de pietoni, exact acelaşi lucru trebuie să-l facem atunci când unui copil îi punem computerul în faţă şi îl lăsăm să navigheze pe internet. De multe ori poate constitui un pericol pentru copil. Sau pot fi imagini care îl tulbură, pot fi antrenaţi în discuţii care nu sunt pentru vârsta lor şi se pot întâmpla lucruri mai grave, să se întâlnească sau să facă lucruri pe care nu ar trebui să le facă. Acest proiect este foarte important, se desfăşoară în şcoli, dar se poate accesa şi on-line. De multe ori părinţii ştiu mai puţin despre internet decât ştiu copiii. Îi vedem pe copii în faţa computerului şi suntem foarte fericiţi, cu gândul că învaţă, lucrează, dar trebuie să ne asigurăm că ei nu cad în capcane. Există acel parental-control, un sistem prin care părinţii pot bloca accesul copiilor la site-uri care nu sunt pentru vârsta lor. Acest lucru este ştiut în alte ţări, mult mai puţin răspândit în România. Focus asta promovează, informează părinţii, educatorii, chiar şi pe copii, că sunt reguli de siguranţă pe care trebuie să le ştii şi apoi poţi să navighezi pe internet în libertate.

AGERPRES: Iată că vorbim despre trei organizaţii/fundaţii conduse de o femeie de succes. E greu? E uşor? Sunt diferenţe între modul în care e condusă o organizaţie umanitară sau o companie privată?
Mihaela Geoană: Pentru prima parte a întrebării, eu cred că e uşor atunci când îţi place ceea ce faci. Şi e un lucru pe care l-am pornit din pasiune, sunt lucruri care combină creativitatea, responsabilitatea socială, îmi face mare plăcere ceea ce fac pentru o campanie sau pentru evenimente şi să am ca rezultate ale acestora ajutorarea celor care au nevoie. În ce priveşte partea a doua a întrebării, care poate fi interesantă şi îmi place latura aceasta, puţină lume ştie că eu am un masterat în administrarea afacerilor. Şi chiar aş fi vrut să am afacerea mea. Dar între a conduce o organizaţie neguvernamentală şi a conduce o companie pentru profit nu e mare diferenţă şi acest lucru a dat roade în cazul meu - faptul că ştiam cum se gestionează o companie. Pentru că eu cred că un ONG trebuie condus cu aceeaşi dorinţă de a eficientiza şi costurile, dar şi de a avea venituri cât mai mari, singura diferenţă este că aceste venituri nu se iau ca profit de proprietarul companiei, ci sunt reinvestite pentru o cauză a fundaţiei respective. De fapt, centrul medical al Fundaţiei Renaşterea în care ne aflăm acum este gestionat ca o întreprindere socială. În sensul că noi plătim medicii care lucrează aici, toate cheltuielile cu clădirea, pacienţii plătesc anumite consultaţii medicale, dar plătesc numai o parte, care, să zicem, ar fi un profit care se reinvesteşte în dotarea în continuare a acestui centru medical. Nu există profit care se distribuie, ea este finanţată din ceea ce vinde, servicii medicale.

AGERPRES: În campaniile promovate şi de Fundaţia Renaşterea, şi de Crucea Roşie, de foarte multe ori s-au implicat persoane publice - oameni de televiziune, artişti, sportivi. Chiar cele două ambasadoare - cea a Fundaţiei Renaşterea şi cea a Crucii Roşii Române - sunt femei de televiziune. Cât de importantă este imaginea, credibilitatea pentru a promova un proiect?
Mihaela Geoană: Este foarte importantă şi le sunt foarte recunoscătoare tuturor celor care au donat timpul lor, imaginea lor organizaţiilor. În primul rând, Crucea Roşie Română este o organizaţie internaţională şi e foarte puternică, sunt foarte multe persoane - artişti, sportivi, personalităţi din domeniul cultural, medical - care se implică şi este extraordinar de important şi aş vrea să spun tuturor că dacă nu pot ajuta cu bani, pot ajuta cu o oră din timpul lor. Contează foarte mult, pentru că se adună o oră din timpul fiecăruia, o idee bună sau nişte lucruri pe care un om le face în acea oră, am avut chiar o campanie numită ''Donează timp''. Această campanie practic ne-a ajutat foarte mult, am avut artişti, am avut sportivi - Ilie Năstase a acordat autografe, a atras atenţia oamenilor asupra unui subiect pe care îl promovăm. Se ştie că o vedetă atrage atenţia, dar mesajul pe care îl transmite poate fi ''uite, în acest salon te poţi bronza'' sau poate fi ''uite, aici poţi să înveţi manevre de prim ajutor''. Timpul e acelaşi, dar îl poate folosi în mod eficient, ajutându-i pe cei din jur.

AGERPRES: Este martie, este Ziua Femeii, şi ştim cu toţii că indiferent ce poziţie socială sau ce profesie ar avea o femeie, cel mai important lucru pentru ea este familia. Dincolo de imaginea publică sau de cea profesională, cum este femeia, soţia, mama Mihaela Geoană?
Mihaela Geoană: Sunt....trei în unu! De fapt una şi aceeaşi! Ceea ce încerc eu să fac este să le fiu aproape, atât lui Mircea, cât şi copiilor, dar şi colegilor de la Crucea Roşie, de la Fundaţia Renaşterea, de la Focus. Încerc să am tot timpul o vorbă bună şi să facem echipă în tot ceea ce realizăm. Acesta a fost un principiu care în familie a funcţionat foarte bine, pe mine Mircea m-a susţinut în toate proiectele pe care le-am avut, chiar numele fundaţiei - Renaşterea - l-a găsit el, uneori mă ajută să găsim monumente, clădiri pe care să le iluminăm în roz, adică participă la brainstorming-ul nostru, chiar şi cu copiii facem echipă, luăm decizii împreună, chiar şi când aveau 5 sau 7 ani ne-am consultat cu ei. E simpatic un moment în care Mircea a anunţat că intră în campanie electorală - nici nu mai ştiu care - şi a venit acasă, era un subiect pe care îl atinsesem, dar nu ne adunasem toţi patru în jurul mesei pentru o decizie, şi băiatul, care avea atunci 12 ani, a fost foarte supărat, i-a spus: ''Cum ai putut să anunţi ceva ce nu hotărâsem?''. Cred că atunci când faci echipă, când toţi sunt implicaţi, atunci ai şi participarea lor, iar rezultatul e proprietatea tuturor.

AGERPRES: În final te rog să ne spui trei lucruri: o dorinţă personală....
Mihaela Geoană: O dorinţă nu doar personală, ci generală ar fi aceea de a putea trăi noi, toate femeile, într-o lume puţin mai bună, să fie fiecare dintre noi puţin mai bun cu cel de alături, puţin mai înţelegător şi cred că asta ne-ar face viaţa mult mai frumoasă.

AGERPRES: Un gând bun adresat cuiva care are mare influenţă în viaţa personală...
Mihaela Geoană: Un gând bun ar fi acela de a transmite multă sănătate şi recunoştinţă pentru tot ceea ce au făcut pentru noi părinţilor. Părinţilor mei şi mamei lui Mircea.

AGERPRES: Şi un sfat adresat tuturor fetelor, femeilor...
Mihaela Geoană: Sfatul meu ar fi să ne păstrăm sănătatea, pentru că fiind sănătoase putem fi acele femei, prietene, mame calde, bune, care tot timpul ştiu să asculte şi să aline de câte ori e nevoie. Cred că trebuie să avem grijă de noi să fim optimiste, să ne gândim la ceea ce avem în viaţă şi nu la ceea ce ne lipseşte, pentru a putea avea grijă de cei din jurul nostru. AGERPRES/(autor: Marina Bădulescu, editor: Georgiana Tănăsescu)