Sibiu, 17 oct /Agerpres/ - Cele mai renumite cazane de ţuică din România, cele de cupru cu "solzi de peşte", se fac doar manual şi numai de meşterii comunităţii de 800 de romi căldărari din comuna Brateiu, la 60 de kilometri de Sibiu, în nordul judeţului.
"Romii căldărari de la Brateiu sunt cei mai buni din România, în domeniul cazanelor de ţuică. În total, în România sunt 800.000 de romi căldărari, însă nu toţi se ocupă de cazane, de ibrice. La un moment dat, se ocupau toţi, dar acum nu mai e cererea aşa de mare. Mai există romi căldărari care fac cazane de ţuică, nu doar în judeţul Sibiu, ci şi la Târgu-Jiu, la Strehaia, la Galaţi, însă nu sunt meşteri aşa buni ca cei de la Brateiu. Cei din Brateiu s-au specializat în artizanatul cazanelor de cupru pentru ţuică", a declarat joi, pentru AGERPRES, Dorin Cioabă, autointitulatul rege al romilor, care recunoaşte că şi el face ţuică de prune într-un astfel cazan.
Cazanele de Brateiu sunt renumite nu doar în România, ci şi în străinătate. Unii din romii căldărari care fac cazanele de ţuică din Brateiu susţin că au cumpărători, diverşi turişti străini, mai ales vest-europeni, care opresc pe marginea Drumului Naţional 14, unde sunt expuse zilnic, zeci de cazane, ibrice, tigăi din cupru. Printre cei care cumpără foarte multe cazane de Brateiu s-ar număra şi vecinii din Ungaria, pentru palincă, potrivit căldărarilor de la Brateiu.
Cu o populaţie de 3.860 de suflete, comuna Brateiu are 60% romi, din care jumătate sunt romi căldărari şi trăiesc doar din meşteşugul cazanelor de ţuică, a declarat pentru AGERPRES, viceprimarul localităţii, Ioan Vâlcea. "La noi în comună, 60 % sunt cetăţeni romi, iar din aceştia 800 sunt romi căldărari care se ocupă de cazane de ţuică", spune viceprimarul de la Brateiu.
Potrivit meşterilor căldărari, cazanul de ţuică din Brateiu este cel mai bun pentru că este făcut în totalitate manual, cu sute de lovituri de ciocan, care lasă pe metal aspectul de "solzi de peşte".
"Oamenii să cumpere cazanele noastre de la Brateiu pentru că acestea sunt originalele, nu sunt acelea false. Nu sunt făcute în coadă de rândunică, care înseamnă fals. Cazanele de Brateiu se recunosc uşor: sunt realizate dintr-o singură coală de tablă de cupru, nu are lipituri. Totul este făcut manual, din mână, din lovituri de ciocan, ceea ce înseamnă că nu se desface niciodată", mărturiseşte Nicolae Ciurar, unul din romii căldărari din Brateiu, care trăieşte doar din această afacere.
El spune că, pentru ca un cazan de ţuică să fie bun, are nevoie să fie lucrat cel puţin o săptămână, timp în care coala de cupru este trecută prin sute de lovituri de ciocan şi prin foc. Cu alte cuvinte, cuprul este călit în foc, înmuiat la flacără şi modelat cu ciocanul, pentru fiecare rotunjime a sa. "Se dă cu ciocanul, se dă pe urmă în foc. Uitaţi-vă la mâinile mele! Se vede pe el, că nu se desface, are solzi ca de peşte. Practic, pe exterior se loveşte pe urmă cu ciocanul, lovitură lângă lovitură să iasă ca solzi de peşte, ca să arate frumos şi să ţină mai mult", a adăugat Nicolae Ciurar din Brateiu.
Pe lângă cazan, foarte importantă este şi serpentina, adică ţeava de cupru de deasupra cazanului. La un cazan de cupru de 50 de litri, trebuie ca serpentina să aibă şase spirale. Pentru realizarea serpentinei, ţeava de cupru este modelată în foc, după ce se introduce nisip în ea şi e trecută pe o formă rotundă, în aşa fel încât să se poate răsuci mai uşor.
Garantat pe viaţă la marginea drumului din Brateiu, cazanul de ţuică asigură la două fierberi o ţuică "întoarsă", de 65 de grade.
"Indiferent dacă prunele arată foarte frumos sau sunt mai stafidite, pentru ţuică sunt foarte bune. E bine la ţuica de prune să pui zahăr, pentru tărie, dar şi un kilogram de miere de albine, la 100 de litri de borhot de prune, adică prune puse la macerat. Mierea îi dă o aromă deosebită", spune Ioan Penţea, purtătorul de cuvânt al DSVSA Sibiu.
Şi cei de la Direcţia Agricolă şi Camera Agricolă din Sibiu ştiu de cazanele de Brateiu ca fiind cele mai bune, ei afirmând că producţia de prune din acest an a fost bună, deşi nu ca în 2012. "Noi avem deocamdată doar o estimare a producţiei de prune din acest an, după ce am monitorizat din livezile din judeţul Sibiu. Din livezile de prun de pe 338 hectare, estimăm o producţie de 670 de tone de prune, puţin mai puţin faţă de anul trecut când au fost mai multe prune", a declarat, pentru AGERPRES, Valentin Platon, din partea Direcţiei Agricole Sibiu.
Cea mai puternică concurenţă pentru cazanele de Brateiu vine de la romii căldărari din Galaţi, unde însă s-ar face cazane "mai slabe, nu cu solzi de peşte şi cu lipituri".
Întrebaţi dacă sunt profitabile cazanele de ţuică, niciun rom căldărar de la Brateiu nu spune că da, însă niciunul nu este muritor de foame. Spre exemplu, un ibric de cafea de cupru, de 250 de ml, costă 100 de lei la Brateiu, după negocieri.
Dotaţi toţi cu telefoane mobile, căldărarii de la Brateiu nu se promovează decât la târguri şi "din gură-n gură", prin clienţii care au cumpărat de la ei. Spre deosebire de cei de la Brateiu, alţi romi căldărari din ţară au pagini pe Facebook, cu fotografii de la clienţi, unii chiar politicieni renumiţi, lângă cazanele făcute de ei.
Şi în municipiul Sibiu există o firmă cu magazin specializat cu cazane de ţuică, care şi-a făcut propria pagină pe Internet, unde afirmă că asigură acestora şi "garanţie şi service gratuit timp de 20 de ani".
Dacă la Brateiu clientul cumpără cazanul şi mulţi trec ulterior cu ţuica făcută ca probă a calităţii, firma de cazane de ţuică din Sibiu promite clientului testarea cazanului, înainte să plece cu el acasă.
"Se fac toate testele cerute de standardele internaţionale: rezistenţa la tracţiune, alungire procentuală după rupere, duritate, aplatizare, lărgire, îndoire, determinarea limitei de curgere convenţională (numai la cererea clientului)", potrivit producătorului de cazane de ţuică din Sibiu. AGERPRES / (A, AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă)