Drobeta Turnu Severin, 21 iul /Agerpres/ - Primăria comunei Cireşu va implementa un proiect de amenajare şi introducere în circuitul turistic european a Complexului carstic 'Topolniţa-Epuran', a declarat, pentru AGERPRES, primarul Doru Ţîrlui.
Potrivit acestuia, suma necesară lucrărilor respective va fi atrasă din fonduri europene prin implementarea unui proiect derulat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România- Republica Serbia.
'Până în acest an am mai derulat, pentru punerea în valoare turistică a Peşterii Topolniţa, două proiecte cu finanţare europeană şi guvernamentală. Cel de realizare a unui Centru regional de intervenţii rapide şi monitorizare în situaţii de urgenţă, în valoare de un milion de euro, ne-a dat posibilitatea să achiziţionăm echipamente şi să pregătim, printre altele, echipe de salvamont şi salvaspeo. Celălalt, să modernizăm un sector de 2,4 kilometri de drum de acces turistic până în zona de intrare în peşteră', a precizat Ţîrlui.
Edilul comunei Cireşu a mai arătat că va fi utilizată suma de aproximativ 500.000 euro pentru a da Peşterii Topolniţa, a doua ca mărime din ţară (după Peştera Vântului situată în munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea localităţii Suncuiuş) şi a 17-a din lume, destinaţie turistică.
Peştera Topolniţa, amplasată în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între localităţile Cireşu şi Marga, la aproximativ 35 kilometri nord de Drobeta Turnu Severin, actualmente este închisă din cauza accesului dificil pe culoarele sectoarelor subacvatice. Cu o lungime de 20,5 kilometri )din care numai 11 kilometri exploataţi de speologi), ea a fost săpată în calcarele malmneocomiene din Dealul Prosacului, la 400 metri altitudine. Este o peşteră gigant, cu o reţea de galerii dispuse pe patru niveluri: două fosile, unul subfosil şi celălalt activ.
A fost săpată de trei râuri: Topolniţa, Gaurinţi şi Ponorat. Are cinci guri de acces: gura Prosacului (cu un impresionant portal de 67 metri înălţime), gaura lui Ciocardie, intrarea cunoscută sub numele de Peştera Femeii, şi cele doua deschideri de la Gaurinţi.
Râul Topolniţa pătrunde în subteran prin gura Prosacului şi iese prin gaura lui Ciocardie. Galeria Emil Racoviţa, cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, este cea mai lungă galerie a peşterii, are 1.570 metri.
În galerii, cu săli uriaşe şi cascade de apă, se întâlnesc forme bizare de relief, de unde şi denumirile: marea lumânare, pădurea cu lumânări, marele dom stalagnitic, lacul de cleştar. În Peştera Topolniţa s-au descoperit urme umane din neolitic. Din punct de vedere carstic, aici sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume.
Este o peşteră caldă, temperaturile oscilând între 8,2 şi 10,8 grade. La poarta de ieşire a peşterii creşte laleaua pestriţă (Fritillaria montana), monument al naturii. Peştera Topolniţa nu poate fi vizitată, deocamdată, decât cu aprobarea Academiei Române. Din acest motiv la fiecare dintre intrări au fost fixate grilaje de fier care stau tot timpul încuiate.
În context, primarul comunei Cireşu, Doru Ţîrlui, a mai arătat că de 50 de ani în zonă se organizează, de fiecare dată în luna august, sărbătoarea câmpenească 'Peştera Topolniţa', ocazie pentru participanţi de a vizita sub supravegherea unor speologi şi a unei echipe de voluntari pentru situaţii de urgenţă galeria principală pe o distanţă de aproape 600 metri. AGERPRES/ (A-autor: Florian Copcea, editor: Karina Olteanu)