Buzău, 21 iul /Agerpres/ - Grota Fundu Peşterii din Munţii Buzăului conţine inscripţii din secolul al IV-lea după Hristos, precum şi alte mărturii din perioada de început a epocii creştine.
'Grota este formată în mod natural, aceasta are o lungime de 6-7 metri şi o înălţime de patru metri, fiind locul predilect de rugăciune ale primilor misionari creştini care s-au stabilit în Munţii Buzăului', a declarat pentru AGERPRES directorul Muzeului judeţean Buzău, Sebastian Matei.
Potrivit sursei citate, călugării care au locuit aici au făcut mici incizii pe pereţii peşterii.
'Grota Fundu Peşterii face parte din cele zece aşezări rupestre din Munţii Buzăului, semnele de locuire sunt vechi de peste 4.000 de ani, dar călugării care au locuit neîntrerupt din secolul al XVI-lea nu au distrus simbolurile antice, ci au gravat propriile inscripţii, ceea ce dă acestei grote unicitate în spaţiul de sud-est al Europei', a mai spus directorul Muzeului judeţean Buzău.
Pe platoul Meledic, în comuna buzoiană Mânzăleşti, se află Peştera de Sare lungă de câţiva kilometri, considerată de unii specialişti cea mai lungă peşteră din lume.
Potrivit profesorului de geografie Mihai Mâncu de la Colegiul "B.P.Hasdeu" din Buzău, Peştera de Sare ar avea o lungime de peste 30 de kilometri, iar unele săli s-ar înălţa în mai multe locuri până la 200 de metri.
'Intrarea a fost blocată de o alunecare de teren care a dat naştere unui crater adânc de 80-100 de metri şi nu mai poate fi vizitată. Chiar dacă numeroşi speologi din ţară şi din străinătate au solicitat să o studieze, autorităţile locale se dovedesc neputincioase în intenţia de a o amenaja', a spus profesorul buzoian.
Alături de această peşteră, în zona Mânzăleşti există alte peşteri de sare, circa 30-40 de mari cavităţi, amplasate între platoul Meledic şi bazinul Jgheabului, cu stalactite de dimensiuni mari. AGERPRES/(A-autor:Dorin Ivan, editor: Karina Olteanu)