Galaţi, 24 iun /Agerpres/ - Aproape o mie de credincioşi, marea majoritate elevi, din eparhia Dunării de Jos s-au aflat, luni, în pelerinaj la Mănăstirea Sf. Treime de la Buciumeni, pentru a participa la tradiţionala întâlnire duhovnicească prilejuită de hramul acestui lăcaş de cult.
După Sfânta Liturghie, oficiată de Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, alături de un impresionant sobor de preoţi, sute de elevi din şcolile celor două judeţe ale Eparhiei Dunării de Jos - Galaţi şi Brăila - au participat la interesantele dialoguri duhovniceşti cu tinerii care au avut ca temă lucrarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, trăitori în veacul al IV-lea, şi comemorarea a 110 ani de la naşterea părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993) şi 20 de ani de la trecerea sa la cele veşnice.
"Sărbătoarea Prea Sfintei noastre Treimi este una dintre sărbătorile Bisericii dreptmăritoare care aşază în lumina Duhului Sfânt, omul şi întreaga creaţie văzută şi nevăzută. Omul lui Dumnezeu are drept reper modelul Prea Sfintei Treimi - fundamentul vieţii noastre spirituale. Prea Sfânta Treime înseamnă unitatea şi comuniunea Tatălui, cu Fiul în Sfântul Duh. Dumnezeu-Tatăl este Cel care a creat lumea; Dumnezeu-Fiul este Răscumpărătorul păcatelor noastre şi Dumnezeu-Duhul Sfânt este Sfinţitorul vieţii noastre. În ideea că cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi sunt 'de-o-fiinţă', că ele există din veci în unitate şi comuniune şi noi trebuie să le luăm drept model în familia, în viaţa noastră', le-a spus tinerilor veniţi la Buciumeni ÎPS Casian, care a slujit la altarul din pădurea ce împrejmuieşte străvechea vatră monahicească.
Evenimentul religios s-a încheiat cu o serbare câmpenească, unde pelerinii au primit bucate pregătite de cele 25 de călugăriţe ale mănăstirii conduse de maica stareţă Macrina Humă.
Peste 70 de jandarmi au asigurat măsurile de ordine publică cu ocazia desfăşurării manifestării religioase prilejuită de sărbătorirea hramului Mănăstirii Buciumeni.
Mănăstirea a fost ridicată la începutul secolului al XV-lea, când primele călugăriţe s-au aşezat în codrii ce poartă numele localităţii şi astăzi, iar zidirea actualei biserici datează din 1809. Un document de epocă aminteşte că hramul acestui lăcaş de cult era ţinut a doua zi după Rusalii, de sărbătoarea Sfintei Treimi. Ca orice casă sfinţită a lui Dumnezeu, şi aceasta a trecut prin secularizări, prin perioade de restrişte şi de înflorire. După anul de răscruce 1990 - cu binecuvântarea ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos - monahiile de aici şi-au reluat şi continuat viaţa. Ca o particularitate, din anul 1995, aici se desfăşoară tradiţionalele dialoguri duhovniceşti, manifestare numită de Prea Fericitul Patriarh Daniel 'Festival al Tinereţii'. AGERPRES/(AS-autor:Dan Paic, editor: Karina Olteanu)