INTERVIU Smart CityRO Dumitrașcu (ARSCM): România va fi în 2-3 ani pe harta Europei ca o extremă în dezvoltarea de Smart City

 •  Smart City
1487 afişări

România poate deveni un hub regional "Smart City" și, de asemenea, va putea ajunge în maximum trei ani pe harta Europei în privința dezvoltării acestui concept, afirmă președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM), Eduard Dumitrașcu, într-un interviu acordat AGERPRES.

1962c619-e334-416a-b6e6-912955b3ef77

În plus, reprezentantul asociației de specialitate consideră că "noua garnitură" de aleși locali este "un pic mai receptivă și mai deschisă către proiecte multianuale, ceea ce este foarte important".

Dumitrașcu este de părere, totodată, că mediul privat promovează și implementează proiecte de tip Smart City, însă administrațiile locale trebuie să știe cel mai bine de ce au nevoie.

AGERPRES: De ce o Asociație Română pentru Smart City și Mobilitate?
Eduard Dumitrașcu: Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate a fost înființată relativ recent, în acest an, dar ne-am mișcat în zona conceptelor de Smart City și de dezvoltare a orașelor și comunităților locale de aproape doi ani, prin diverse proiecte pe care le-am realizat. Asociația în sine este ca un catalist, ca un generator al industriei de smart city în România. Asociația nu are niciun departament și nici nu intenționăm să fim furnizori de servicii de smart city. Pe noi de interesează să formăm această industrie în România și ne bucurăm că deja am reușit să implementăm cumva conceptul sau terminologia de 'Industria de smart city'.

Asistăm la o mică evoluție, în sensul în care dacă acum doi-trei ani era greu să explicăm sau să vorbim despre smart city, acum deja vorbim deja de o industrie de smart city. E adevărat, mică, incipientă, în formare, dar partea pozitivă a lucrurilor este că se mișcă totul foarte repede și organic. Eu de mulți ani nu mai cred că proiecte, în boom-uri peste noapte, dar vedem că există o creștere organică, care vine, în primul rând, din partea companiilor preponderent din domeniul IT&C, dar sunt și domenii conexe, din partea foarte multor jucători din afara țării care privesc către România și își dau seama de potențialul pe care noi îi avem aici și, partea cea mai îmbucurătoare de fapt și de drept, este că asistăm la o schimbare de paradigmă în rândul aleșilor locali. Cu alte cuvinte, noua garnitură de aleși locali este un pic mai receptivă și mai deschiși către proiecte multianuale, ceea ce este foarte important. Un proiect de smart city complet sau parte a unui proiect de smart city nu poate fi implementat în câteva luni. Vorbim despre proiecte multianuale și de bugete multianuale. Prin urmare, ca o concluzie, era normal să apară o asociație care să încerce să implementeze conceptele, să genereze această industrie în România pe mai multe planuri.

Unul dintre planuri este că avem nevoie de câteva adaptări legislative pentru a fi în pas cu țările europene. Este nevoie de o reabordare a parteneriatului public-privat și aici vorbim un pic despre Alba Iulia, primul proiect făcut așa cum trebuie în România. Apărarea intereselor membrilor Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate, iar pe lângă aceste lucruri sigur că noi am inițiat, încă de anul trecut, un proiect care se numește 'Smart City Industry Awards', prin care la finalul fiecărui an premiem companiile, persoanele și proiectele care au generat plus valoare în comunitățile din țară. Mai avem și alte evenimente în care încercăm că punem la aceeași masă, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, autoritățile centrale, locale și furnizorii și integratorii de astfel de servicii, pentru că doar printr-o cunoaștere a lor se pot genera aceste proiecte.

Noi degeaba, din mediul privat, vrem să generăm proiecte dacă administrațiile locale nu au idee despre ce se poate implementa și viceversa. Există o dorință extraordinară a mediului privat și disponibilitate de investiții, iar noi ca asociație încercăm să ne ocupăm și de partea de educație.

AGERPRES: Care este definiția conceptului 'Smart City' în viziunea dvs.?
Eduard Dumitrașcu: Este un concept destul de larg și cam fiecare înțelege ce-și dorește. Definiția noastră ar fi folosirea tehnologiilor pentru ușurința traiului unui cetățean în oraș. Definiția Smart City ar fi că trebuie să punem cetățeanul în centru și în jurul lui să creăm acele proiecte, programe, tehnologii care să vină să-i ușureze viața în comunitate. Aici ne referim de la interacțiunea cu un mijloc de transport până la plata taxelor, cum îți găsești o parcare, cum facem orașul mai sustenabil, de la eficiență energetică la controlarea aglomerației din orașe. Prin urmare, Smart City ar trebui să ni-l imaginăm ca o mare umbrelă sub care avem câteva domenii relevante. Avem, în primul rând, noile tehnologii care trebuie puse în slujba locuitorilor, apoi tot ce ține de partea de eficiență energetică, componentele de mediu, componentele de mobilitate, de transport. Aici mă bucur să văd din partea Primăriei Capitalei o dorință de a implementa modele din alte țări în București.

De-a lungul timpului, ca țară, am dat dovadă de multe ori în istorie, că suntem o țară destul de extremistă, chiar dacă nouă ne place să credem că suntem foarte ponderați și foarte cumpătați. La noi, când s-a furat, s-a furat și vopseaua de pe pereți, iar acum suntem dați ca exemplu pozitiv în lume pentru lupta împotriva corupției. La fel se va întâmpla și cu Smart City în România: dacă acum nu putem vorbi de foarte multe proiecte de acest tip, eu cred că în doi-trei ani Bucureștiul și România, în general, va fi pe harta Europei ca o extremă în dezvoltarea de Smart City, pentru că există o dorință a autorităților locale, există foarte mulți bani atât în bugetele naționale, cât și pe fonduri europene, dar și foarte multe companii mari din afară care se uită cu interes către România.

AGERPRES: Aminteați mai devreme de București și vreau să vă întreb: e Capitala, în momentul de față, un oraș 'smart' sau măcar unul în devenire?
Eduard Dumitrașcu: Bucureștiul este un oraș care își dorește să fie smart și asta se vede nu doar la nivelul cetățeanului, ci și la nivelul societății civile în ansamblu, a organizațiilor care militează pentru implementarea unor astfel de proiecte. La nivelul Primăriei Capitalei și a câtorva sectoare există o dorință. Anul trecut a fost înființat Departamentul de Smart City la nivelul Primăriei Capitalei, deci e clar că acolo există o preocupare în zona acestor proiecte. Știu că doamna Firea a fost prezentă de două ori la Viena unde a avut diverse discuții cu primarul orașului, și din acest motiv spun că anumite modele pot fi deja implementate. Viena, la nivel european, este un model de Smart City.


AGERPRES: De altfel, din câte cunosc, Viena este în topul orașelor inteligente din lume...
Eduard Dumitrașcu: E greu de realizat un top al orașelor smart. Stockholm știu că ar fi pe primul loc, dar mai există alte câteva orașe smart, cum ar fi Londra, Paris, Copenhaga. Repet, Viena poate fi un model de succes pentru București și pot fi implementate foarte multe lucruri. La nivelul Regiei de Transport, de exemplu, suntem singura Capitală din Europa care încă mai avem o Regie. Știm foarte bine că aici România riscă un infringement pe transport oricând din partea Comisiei Europene, ceea ce s-ar traduce în niște amenzi foarte mari pe care România ar trebui să le plătească. Este nepermis la nivel de Uniune Europeană să mai ai încă Regii, care, de fapt, înseamnă monopol. Prin urmare Regia de Transport va trebui transformată în societate comercială, va trebui așezată în niște parametri europeni și competiționali de funcționare.

AGERPRES: Că vorbim despre Smart City, vedem în România o îmbunătățire a modului în care oamenii își pot plăti taxele și impozitele... deci componente incipiente inteligente există.
Eduard Dumitrașcu: România are componente de Smart City, dar problema este că nu a existat fie o instituție, fie o minte care să integreze aceste componente. Eu cred că aici trebuie să lucrăm în perioada următoare. La nivel de integrare este problema. Noi avem șapte primării în București, nu știu dacă e bine, nu știu dacă e rău. Important este că le avem, dar dacă nu există o minte care să integreze aceste componente de Smart City... Degeaba dacă plătim taxele mai ușor în Sectorul 6 dacă nu le plătim la fel de ușor în Sectorul 4 sau în Sectorul 2, de exemplu. Prin urmare, toate componentele acestea — de la plata taxelor la un transport public în comun sustenabil — trebuie integrate. Suntem singura capitală din Europa în care îți trebuie trei bilete diferite pentru a circula în București. Dacă vrem să luăm metroul avem nevoie de o cartelă, pentru transportul de suprafață avem nevoie de o altă cartelă și dacă vrem să ne ducem către aeroport, o altă cartelă sau un alt bilet...

AGERPRES: La un moment dat a existat un sistem integrat de transport...
Eduard Dumitrașcu: A existat, numai că, în spiritul nostru mioritic, ne-am certat pe bani, pentru că de acolo a plecat problema: cine ține banii, Metrorex sau RATB? În cât timp se fac decontările, etc. Știm că metroul aparține de Ministerul Transporturilor, iar RATB de Primăria Capitalei și de Consiliul General și astfel e greu de omogenizat un astfel de sistem. Există mai multe astfel de componente care ar putea fi asimilate proiectelor de Smart City, inclusiv sistemul de semaforizare din București, parțial inteligent. Înțelesesem la un moment dat că s-a defectat fibra, în alte părți aceasta fusese furată.

AGERPRES: După părerea dvs. e mai ușor să dezvolți proiecte de Smart City în localități mai mici decât în aglomerări urbane consistente?
Eduard Dumitrașcu: Aici vorbim despre trei componente. În primul rând, Ghidul Smart City. Anul trecut, în toamnă a fost lansat de către Ministerul Comunicațiilor un astfel de ghid, un document ce poate fi îmbunătățit, dar este un reper. Al doilea lucru de care trebuie să ținem cont este legat de diferența de implementare a unui proiect Smart City în orașe. E o mare diferență să implementezi un astfel de proiect în București pentru 2-3 milioane de locuitori plus cei care tranzitează pe aici, față de un oraș mai mic. Mai există, însă, un lucru: totul trebuie să plece de la acea persoană care reușește să genereze și să gestioneze aceste proiecte. Există proiecte implementate sau în curs de implementare, de exemplu, în Avrig, Cluj, Alba Iulia, Neamț, Vâlcea, Timișoara, Constanța, Craiova. Eu spun că omul gospodar va face diferența în astfel de proiecte.

AGERPRES: Ar fi nevoie în România de un Hub Smart City?
Eduard Dumitrașcu: Există astfel de inițiative cam în toată lumea. Am avut plăcerea să fiu la un eveniment cu ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu, și să văd că există o preocupare clară, constantă a instituției în zona proiectelor de Smart City. Părerea mea este că ar trebui să stabilim ce vrem noi, de fapt, și să ne raportăm la strategia de țară. Dacă în strategia de țară înțelegem că turismul, agricultura și, mai ales, industriile auto și IT pot fi cele care vor genera plus valoare în anii următori, atunci ar trebui înființat un astfel de hub. Trebuie să înțelegem ce înseamnă un hub. Mă uitam recent pe un model de hub Israel — Lituania. Practic, entități publice și private și ambele țări au făcut un hub exact pe Smart City. Plus valoarea circulă în ziua de astăzi, nu doar forța de muncă sau mobilitatea. Noi putem dezvolta în România proiecte ce pot fi implementate din Israel până în Londra. Dacă înțelegem lucru acesta vom mișca lucrurile. Când Smart City ca și concept, ca și industrie, va fi o prioritate la nivelul Guvernului, atunci cu siguranță vom avea și acest hub ce poate aduce plus valoare prin exportul acestor produse.

Dacă în România, în 2015, de exemplu, 5% din PIB era adus de 200.000 de oameni care lucrează în IT, tot în România și tot în 2015, același 5% din PIB era generat de 8 milioane de persoane care lucrează în agricultura de subzistență. Trebuie, deci, să înțelegem și ponderea, în sensul în care dacă avem o asemenea plus valoare în zona de IT, acesta este un 'asset' de țară care ar trebui dezvoltat.

AGERPRES: Parteneriatul public-privat ar putea ajuta la dezvoltarea și implementarea unor astfel de proiecte?
Eduard Dumitrașcu: Deocamdată, în România parteneriatul public-privat nu funcționează cum trebuie, dar totodată avem și un exemplu de bună practică: Alba Iulia. Implementarea unui concept integrat de Smart City la Alba Iulia este exemplu perfect. Eu spun că așa ar trebuie să funcționeze toate proiectele în România. Avem autoritatea publică centrală, reprezentată de Ministerul Comunicațiilor, avem autoritatea locală reprezentată de Primăria Alba Iulia, unde nu doar că există implicare, dar au și înțeles și sprijinit ce trebuie făcut, având o echipă extraordinară pe dezvoltare, implementare și atragere de fonduri europene, și avem un mediu privat. Trebuie să înțelegem că acesta este trio-ul perfect în dezvoltarea acestor proiecte.

În acest parteneriat public-privat de la Alba Iulia, ideal din punctul meu de vedere, avem o multitudine de companii, peste 30, implicate. Activitatea este coordonată de liderul de proiect, în cazul de față Orange. În spatele lor sunt tot felul de furnizori și de integratori, de la sisteme de parcare la sisteme de plată.

Eu vreau să cred că proiectul de la Alba Iulia poate deveni un exemplu pentru alte orașe. De asemenea, sper că până anul viitor, în decembrie, când vom serba centenarul, să vedem și alte proiecte în diverse stadii de implementare. La Cluj există o comunitate IT foarte activă și care s-a implicat în numeroase proiecte implementate, altele în curs de implementare. Acolo există clar o viziune de dezvoltare și a creării unui hub smart. În Timișoara sau Oradea, la fel, există diverse proiecte de tip smart dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

AGERPRES: În privința proiectelor de educație despre care aminteați la un moment dat, care sunt planurile Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate?
Eduard Dumitrașcu: În acest moment, avem un parteneriat cu Universitatea Politehnică din București, cu Ambasada Belgiei la București și cu Guvernul Valoniei, reprezentanța din România. În acest format încercăm să aducem la București din Liege, unde s-a înființat primul Institut de Smart City din lume, o serie de cursuri sub curicula acelei instituții. Vrem să aducem acea curiculă nu doar ca o componentă de educație a persoanelor care implementează astfel de proiecte, ci și cu adresabilitate regională, pentru nicăieri în Europa Centrală și de Est nu există un asemenea institut care să se ocupe cu aceste lucruri. Cu alte cuvinte, când noi încă ne mai certăm pe definiția conceptului de Smart City, alții iată că îl studiază și l-au introdus în școli și universități.

Cursurile vor fi organizate pe curicula Universității Heck din Liege, în cadrul Universității Politehnice din București, unde încercăm să aducem specialiști din afara țării și să integrăm și specialiștii noștri pe care îi avem de la Urbanism până la IT&C, Cibernetică. Important este să înțelegem că nu mai putem dezvolta nimic dacă nu ne raportăm la cetățean, la cel care folosește sistemele unui oraș.

Sper ca acest proiect să demareze din toamna acestui an, pentru că se simte o nevoie clară de profesionalizare a domeniului.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Smart City

Cele mai citite din Smart City

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe