Smart CityRO / România vs Europa, în arena 'Orașului Inteligent'

 •  Smart City
728 afişări

România și-a propus ca, în următorii ani, să devină unul dintre statele de top în ceea ce privește implementarea conceptului 'Smart City'. Autoritățile competente - de la primării la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - pun pe hârtie proiecte menite să devină realitate. Așa a luat naștere primul Ghid Smart City pentru România, dar și un Departament pentru Investiții Smart City în Primăria Capitalei, pregătit să răspundă provocărilor. Ce este palpabil în România în materie de Smart City, la ora actuală, sau cum se descurcă alții la capitolul sustenabilitate, sunt întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri în cele ce urmează.

0880908e-7194-4636-ac60-1f528513cc93

'Orașul Inteligent' în România europeană
București, cea mai mare aglomerare urbană din România, cu circa trei milioane de persoane care locuiesc sau tranzitează zilnic străzile și bulevardele. În materie de implementare de soluții inteligente, Capitala rămâne într-un stadiu incipient. Ici-colo, inițiative locale, la nivel de sectoare, par să prindă contur. Specialiștii din domeniu sunt, însă, de părere că, fără o dezvoltare și o implementare integrată a soluțiilor de tip Smart, lucrurile pozitive riscă să se risipească, iar sintagma de 'valoare adăugată', atât de vehiculată în ultimul timp, riscă să dispară.

La nivelul Capitalei, în toamna anului trecut a fost înființat un Departament care se va ocupa cu atragerea de investiții, inclusiv pentru dezvoltarea de proiecte Smart City. Modelul de dezvoltare inteligentă a orașului preferat de primărița Gabriela Firea este Viena, după cum reiese din declarațiile publice ale edilului. Cât privește planurile concrete ale Primăriei Generale, acestea converg către rezolvarea problemei traficului rutier din București, iar soluțiile alese se referă la construirea de parcări la intrările în oraș, un management inteligent al traficului, care "va fi luat" de la zero, precum și aplicarea sistemului de benzi unice.

De asemenea, se avea în vedere implementarea unui sistem de semaforizare inteligentă pentru toate cele 450 de intersecții din Capitală, pentru decongestionarea traficului extrem de sufocant la orele de vârf. Recent, la sediul Primăriei, a fost inaugurat noul Centru de Management al Traficului, unde sunt centralizate informații din 215 intersecții.

Planul autorităților este ca, până la sfârșitul anului, să mai fie racordate la acest sistem inteligent de management al traficului alte 60 de intersecții semaforizate, iar până la jumătatea lui 2018 toate cele 450 de intersecții semaforizate să fie integrate. Informațiile de la noul Centru de Management al Traficului se transmit prin intermediul fibrei optice și la Centrul de Management al Situațiilor de Urgență, iar estimările specialiștilor consultați de Primărie arată că traficul în București ar putea fi fluidizat cu 20-30%, prin activitatea noului centru de management.

În proiectul de fluidizare a traficului, planul Primăriei Capitalei vizează construcția a 29 de trasee rutiere în sistem de bandă unică, destinate mijloacelor de transport în comun ale RATB. Practic, un astfel de traseu ar urma să facă legătura între zona de nord a Bucureștiului cu Piața Romană. Tot în ceea ce privește decongestionarea traficului rutier, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există planuri de construcție de parcări atât în centrul orașului, cât și la stațiile finale ale metroului. Noutatea ar fi că dezvoltatorii imobiliari care ridică imobile înalte vor fi obligați să amenajeze parcări subterane, în caz contrar aceștia ar putea să nu primească autorizațiile de construire sau alte documentații de urbanism necesare.

Luna trecută, Consiliul General al Municipiului București a aprobat achiziționarea până la 100 de autobuze electrice, respectiv împuternicirea RATB să facă demersurile necesare în vederea elaborării documentației tehnico-economice (studiul de fezabilitate) pentru introducerea acestor vehicule în sistemul de transport public. Inițiativa face parte din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 București-Ilfov, ce prevede reducerea poluării aerului și a poluării fonice prin încurajarea investițiilor în transport electric, nepoluant.

Nu mai devreme de toamna anului trecut, Primăria Generală a Municipiului București a inaugurat primele stații automatizate de închiriere de biciclete ——I'Velo Urban, un proiect-pilot de bike-sharing derulat împreună cu Green Revolution.

În acest mod, municipalitatea își propune să încurajeze transportul alternativ în Capitală, prin introducerea, în premieră pentru România, a acestui nou concept, care permite atât autoservirea, cât și folosirea gratuită a bicicletei timp de 30 de minute.

Odată cu lansarea acestei inițiative, la nivelul Bucureștiului, sunt disponibile 210 biciclete ce vor putea fi închiriate 24 de ore din 24, în orice anotimp, din cele 6 stații amplasate în cele mai importante zone din oraș și poziționate pe traseele cu aflux mare de călători ale transportului în comun. Stațiile automatizate de bike-sharing sunt: Piața Universității, Piața Revoluției, Piața Romana, Piața Victoriei, Piața Charles de Gaulles, Kaufland Barbu Văcărescu.

I'Velo Urban este un proiect 100% românesc, inspirat din proiecte similare de bike-sharing care funcționează cu succes în marile capitale europene. Stațiile automatizate și rastelurile sunt fabricate în România, folosindu-se forța de muncă, materie primă și expertiza autohtone.

În plus, în 23 iulie 2017, Primăria Capitalei a anunțat că demarează programul prin care 5.000 de bucureșteni vor putea beneficia de vouchere în valoare de câte 500 de lei, în vederea achiziționării de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice sau dispozitive de tip Segway/Ninebot. Decizia fusese luată, deja, pe data de 30 iunie de Consiliul general al Municipiului București. Termenul limită pentru depunerea solicitărilor de participare la proiect este 10 august 2017, proiectul urmând să se deruleze până la 31 decembrie.

Un punct important pe agenda autorității centrale este implementarea din această toamnă a tichetului unic de transport — RATB, Metrorex, CFR. Conform edilului Capitalei, 'acest bilet unic, practic, va putea să se adreseze atât companiilor de stat — mă refer aici la RATB, Metrorex, CFR, dar și societăților care au fost create de unitățile administrativ-teritoriale, precum și firmelor private, noutatea fiind că un călător din București sau Ilfov, cu același bilet, poate să urce și într-un autobuz RATB, poate să meargă și cu metroul, poate să urce și într-un microbuz al unei firme private licențiate în zona București — Ilfov". În acest context, în data de 20 iulie a fost fost constituită Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Metropolitan București și zona adiacentă, entitate ce urmează să asigure, printre altele, dispecerizarea și monitorizarea transportului și să coordoneze înființarea unui centru de instruire, formare și dezvoltare profesională pentru lucrătorii în domeniu.

Integrarea unui sistem de tip smart într-un singur punct de comandă reprezintă una dintre cele mai mari provocări, la ora actuală. Funcționarea în regim independent a unui sector al Capitalei nu înseamnă neapărat un beneficiu pentru cetățenii orașului, sunt de părere cei care lucrează în domeniului tehnologiilor inovative. Tot ei spun că la nivelul Bucureștiului este nevoie de acel 'integrator' care să pună 'cap la cap' toate nevoile administrative ale locuitorilor din cele 6 sectoare, în așa fel încât să poți plăti taxele și impozitele în mod facil atât în Sectorul 3, cât și Sectorul 4 sau 5.

Mediul privat joacă un rol aproape decisiv în implementarea de proiecte inteligente. Una dintre cele mai noi și lăudabile inițiative a fost inaugurarea, în primăvara anului trecut, în Parcul Tineretului din Sectorul 4, a unui mini-oraș Smart.

Proiectul a fost dezvoltat de Telekom România, în parteneriat cu Cisco, și include patru tehnologii de ultimă oră pentru soluții de parcare inteligentă, conectivitate gratuită Wi-Fi, siguranță a orașului și iluminat inteligent, integrate pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (IoT). În cadrul proiectului, Cisco a oferit o serie de echipamente specializate de comunicații și platforma de integrare. Soluția Wi-Fi permite vizitatorilor parcului să se bucure de acces gratuit la Internet în zona delimitată, iar soluția de siguranță publică cuprinde un sistem de supraveghere video și o aplicație pe baza căreia pot fi identificate anumite scenarii predefinite care vizează intervenția autorităților. De asemenea, soluția de iluminat inteligent este instalată pe opt stâlpi echipați cu tehnologie LED și senzori sensibili la mișcare și la intensitatea luminii ambientale.

Dezvoltatorii susțin că aplicația din zona Orășelul Copiilor va fi updatată în continuare pentru a acoperi mai multe zone de parcare din București, iar o funcționalitate nouă va permite șoferilor să plătească parcarea cu ajutorul telefonului mobil, direct către autoritatea locală sau operatorii de parcări, fără costuri adiționale. Soluția de parcare va include și notificări prin care șoferii sunt anunțați când le expiră timpul de parcare.

Un alt exemplu de soluție 'Smart' se află în Sectorul 3 al Capitalei, unde, din 2013, gunoiul poate fi aruncat în pubelele inteligente. Supranumite 'ghenele îngropate', acestea sunt integrate în sistem ideal pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile (hârtie, plastic sau sticlă). În plus, costurile de mentenanță sunt reduse, întrucât containerele sunt montate în subteran, fiind astfel protejate de intemperii și incendiere. Monitorizarea pubelelor se realizează cu ajutorul unor dispozitive de verificare a volumului de umplere a masei, obținându-se o centralizare a datelor în timp real.
La nivel național, există în momentul de față proiecte locale de tip Smart City, dezvoltate în cea mai mare parte de către mediul privat, în orașe precum Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia etc.

'Smart City' — codul de acces pentru locuitorii țărilor dezvoltate
Gradul de implementare a soluțiilor tehnologice inovative cunoaște, la ora actuală, un salt impresionant în Europa. Sunt zeci de ani de când capitale din state europene dezvoltate și-au familiarizat locuitorii cu servicii inteligente, menite să le faciliteze accesul la achiziția de bunuri, servicii sau la plata taxelor și impozitelor.

Conform celui mai nou clasament al orașelor în care sustenabilitatea urbană joacă un rol primordial, Stockholm a ocupat primul loc, în 2016. Astfel, în ierarhia Ericsson City Index, care include 41 de orașe europene, capitala Suediei excelează la implementarea de soluții de tip smart, dar și la maturitatea sectorului IT&C. La această din urmă categorie, însă, Londra deține supremația.

Stockholm este urmat îndeaproape în top de Copenhaga, Helsinki, Singapore, Paris și Viena, în timp ce pe un trend pozitiv se află Barcelona, Istanbul și Jakarta. Ericsson City Index relevă, de asemenea, că Moscova și Dubai au mai pierdut din viteză la capitolul sustenabilitate.

În acest context, autoritățile din Paris, de exemplu, au gândit implementarea programului Velib — sistemul public de închiriere a bicicletelor, iar din 2011 funcționează un sistem similar de închiriere a mașinilor electrice, numit Autolib.

Nici Viena nu a stat deoparte, capitala Austriei fiind printre puținele metropole care excelează la aproape toate categoriile de sustenabilitate, respectiv: Cea mai bună calitate a vieții, Ecologism, Inovație sau Digitalizarea serviciilor administrative. Rezultatele pozitive se datorează faptului că autoritățile vieneze se preocupă de reducerea emisiilor de carbon și au ținte îndrăznețe pe care vor să le atingă cu ajutorul unor programe de genul Smart Energy Vision 2050 sau Roadmap 2020.

Pe de altă parte, potrivit unei analize de specialitate, publicată de 'Smart City Magazine', orașele cu o populație între 10.000 și 40.000 de locuitori din mai multe țări europene se pot mândri cu o infrastructură completă pentru elementele de Mobilitate smart, Economia smart, Mod de viață smart și Mediu înconjurător smart. Proiecte care includ toate componentele de eficiență energetică sunt deja de succes în suburbia Hackbridge din Londra, Hafencity din Hamburg, Nordhavn din Copenhaga, Stockholm Royal Seaport, Oulu Arctic City din Finlanda, Lyon Smart Community și Aspern în Viena, notează publicația de specialitate.

În plus, proiecte care includ sisteme inteligente de management al energiei, sisteme de monitorizare a parcărilor, a mișcărilor, a colectării de deșeuri, a mediului, de iluminat public, Wi-Fi gratuit sau sisteme de încărcare a vehiculelor electrice, pot fi regăsite pe străzile din suburbia Sant Cugat (Barcelona), precum și în Milano, Amsterdam, Koln, Pensinsula Greenwich din Londra sau în Glasgow.

O altă componentă esențială a conceptului de 'Smart City' pune accent pe Mobilitate și Mediu înconjurător, ambele axe menite să monitorizeze circulația în aglomerările urbane. Cu asemenea facilități se pot lăuda, conform 'Smart City Magazine', orașele: Salonic, Zaragoza, Dublin, Eindhoven, Enschede și Cardiff. Numai în Zaragoza, de exemplu, 90% din căile de transport sunt monitorizate, pentru ca șoferii să fie informați să ia cea mai bună decizie atunci când pornesc la drum. Totodată, în Salonic este implementat un sistem complex pentru a dirija traficul și semafoarele.

Din analiza de specialitate, care citează opinia expertului din cadrul Comisiei Europene, Sarolta M. Besenyei, reiese că proiectul Smart Power Hamburg, sistemul de rețea din Barcelona (cu accent pe energia solară pentru apa caldă), Copenhaga — cu sistemul pentru energia eoliană și pentru managementul apei uzate, dar și sistemul de măsurare Smart din Koln sunt doar câteva dintre exemplele elocvente. În ceea ce privește alocările financiare, în majoritatea cazurilor partenerii privați asigură și finanțare, dar unele proiecte, în special cele non-energetice, sunt cu finanțare publică.

'Unele proiecte sunt finanțate printr-o abordare cooperativă și de utilizatori însăși. De exemplu, Proiectul Middlegrunden implică finanțare în cuantum de 50% de la 10.000 de acționari privați. Acești utilizatori beneficiază de avantaje multiple în domeniul energiei, obținând beneficii în ceea ce privește eficiența, și astfel o optimă structură de preț — toate datorită informațiilor venite din sistemul inovativ în timp real. În Viena, utilizatorii pot cumpăra panouri solare și compania Wien Energy închiriază, la rândul ei, panourile timp de 25 de ani, urmând ca după această perioadă compania de energie să răscumpere de la utilizatori și panourile, investiția originală reîntorcându-se la cetățeni', se explică în analiza de specialitate.

Nu în ultimul rând, în orașele europene se pune mare preț pe crearea de platforme în care locuitorii își aduc o contribuție importantă la dezvoltarea pe principii Smart a comunităților din care fac parte. În acest sens, au loc competiții pentru dezvoltarea de către cetățeni a unor aplicații inovative și de servicii mai eficiente. Pe lista orașelor care apelează la acest tip de dezvoltare se află: Londra, Helsinki, Barcelona și Florența. Astfel de proiecte nu sunt foarte costisitoare, în general, iar resursele necesare pun în prim plan participarea activă a cetățenilor și administrarea de către municipalitate.

O altă bornă comparativă privind statutul de 'Oraș Smart City' este Budapesta, unde deja funcționează Centrul de Excelență pentru Orașele Inteligente (Smartpolis). Scopul acestei entități este de a promova punerea în aplicare a soluțiilor inteligente în orașele și țările lor de origine. În acest moment, mai mult de 20 de organizații, inclusiv din România (Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate — ARSCM), au semnat Declarația de Intenție în vederea cooperării cu Centrul de Excelență pentru Orașele Inteligente (Smartpolis) din Budapesta.

Consorțiul condus de Universitatea de Tehnologie și Economie (BME) din Budapesta, împreună cu Institutul Fraunhofer Fokus (Berlin), Institutul Software Urban (Chemnitz-Darmstadt), precum și Oficiul pentru Proprietate Intelectuală din Ungaria a început planificarea unui proiect în cadrul Fazei 1 a apelului Teaming Orizont 2020, cu scopul de a stabili un Centru de Excelență al orașelor inteligente în regiunea est-europeană.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Smart City

Cele mai citite din Smart City

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe