COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 Intre 02:00 si 05:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 11 iul /Agerpres/ - Episodul de astăzi din proiectul Smart CityRO este dedicat oraşului Mizil. Cei aproape 16.000 de locuitori ai oraşului muntenesc beneficiază, în prezent, de o serie de proiecte dezvoltate de autoritatea locală, ce au pus bazele unei viziuni eco, prietenoase cu mediul. De la panouri fotovoltaice sau management responsabil al deşeurilor, până la implementarea sistemului de informaţii geografice (GIS), toate înseamnă evoluţie şi paşi importanţi către o dezvoltare comunitară într-un oraş de secol XX1.

Esteu - Istau - Menzil... Mizil
Cu o atestare documentară ce datează din anul 1585, sub numele de Esteu, oraşul Mizil este situat în estul judeţului Prahova, în locul în care dealurile se întâlnesc cu Câmpia Bărăganului. Prin 1591, oraşul de azi este consemnat în scrierile vremii sub titulatura de Isteu.

Puţină lume ştie faptul că denumirea de Mizil vine din turcescul Menzil, care însemna, de fapt, serviciu de poştă. De altfel, undeva prin secolul al XVIII-lea, în vechiul Esteu a început să funcţioneze o Staţie a Poştei de Cai, iar în anul 1830 Mizilul este declarat oraş.

Un alt detaliu inedit existent în istoria oraşului prahovean, conform datelor postate pe pagina de Internet a Primăriei Mizil, este acela că, pe vremea când era satul Istau, acesta s-a aflat în proprietatea lui Constantin Brâncoveanu.

Dezvoltarea Mizilului nu se lasă prea mult aşteptată şi, în perioada de vârf, intră în rândul oraşelor importante ale ţării, situându-se undeva în apropierea fostei capitale a Ţării Româneşti, Târgovişte. Începând din 1847, trendul ascendent continuă, odată cu construirea drumului de la Ploieşti, pe sub deal, până la Buzău, care urma să scurteze şi să modernizeze legătura capitalei Moldova cu cea a Ţării Româneşti.

Oraşul Mizil este aşezat în imediata vecinătate a celebrelor podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor, având la est judeţul Buzău, la sud comuna Baba Ana, la vest comuna Fântânele şi la nord comuna Gura Vadului.

În prezent, Mizil are în componenţa şi fosta localitate Fefelei, devenită cu timpul cartier al urbei.

Sustenabilitate şi Smart City, în proiecte actuale la Mizil
Ajungem în 2017, anul în care tendinţele în materie de tehnologii inteligente sunt din ce în ce mai evocate la nivel mondial, iar în România trendul pare să fie unul de dezvoltare.

Conform datelor oficiale, un prim proiect finalizat în Mizil este legat de reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare a oraşului. Cu o finanţare de peste 4,3 milioane de lei din fondurile PHARE CES 2006, proiectul finalizat în 2009 a constat în reabilitarea şi extinderea capacităţii, cu o linie nouă de epurare, cu accent pe pre-epurarea mecanică.

Scopul implementării noului sistem de epurare al apelor uzate a fost să elimine riscul deteriorării sănătăţii populaţiei, respectiv a calităţii vieţii, prin asigurarea unei epurări corespunzătoare înaintea deversării în emisarul natural, se arată în documentaţia investiţiei.

ECO-SISTEM Mizil - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilate este o altă iniţiativă devenită realitate al Mizil, după o investiţie de circa 3 milioane de lei contractată tot din fondul PHARE CES, dar din 2005. Durata implementării proiectului a fost de 21 luni în intervalul 1 martie 2008 - 31 decembrie 2009.

Practic, încă din urmă cu opt ani, locuitorii din Mizil colectează deşeurile selectiv, în concordanţă cu obiectivul proiectului, acela de a reduce cantitatea de gunoi depozitat în locurile neamenajate. Populaţia depozitează, astfel, gunoiul în două tipuri de pubele: cele pentru deşeuri compostabile, care pot fi transformate în îngrăşământ prin fermentaţie lentă (cum ar fi resturile alimentare), şi cele ne-compostabile (plastic, sticlă sau metal). De asemenea, firmele care îşi desfăşoară activitatea în oraş pot colecta separat pe patru categorii de deşeuri, respectiv: hârtie, plastic, sticlă şi alte deşeuri (resturi alimentare).

Pe segmentul soluţiilor inteligente, autorităţile din Mizil au implementat proiectul Mizil an environmental friendly city (Seed money project), prin care un complex sistem de panouri fotovoltaice a fost montat pe clădirile Primăriei, cu scopul reducerii cheltuielilor cu facturile la energie electrică/termică.

Potrivit site-ului Primăriei Mizil, proiectul a fost finanţat printr-un grant norvegian, cu o valoare totală de 63.079 lei, iar durata de implementare a fost de 3 luni şi 18 zile şi s-a finalizat în noiembrie 2008.

La capitolul serviciilor publice şi a eficienţei administraţiei publice locale, în Mizil este deja implementat un alt proiect ce poate fi încadrat lesne în categoria smart. Este vorba despre GIS Implementation - a tool for territorial planning, proiect finanţat prin Mecanismul Financiar SEE, cu o valoare totală de 1,17 milioane lei (fără TVA) şi a cărui durată de implementare s-a întins pe doi ani, între 2009 şi 2011.

Obiectivul general al proiectului a fost reprezentat de dezvoltarea capacităţii administrative a administraţiei publice locale şi creşterea eficientă şi transparentă a serviciilor publice din domeniul planificării teritoriale. Scopul proiectului a fost de a furniza servicii municipale mai bune şi mai eficiente prin implementarea sistemului de informaţii geografice (GIS) şi asigurarea utilizării acestui sistem de către compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei oraşului Mizil, se precizează în documentaţie.

Reprezentanţii Primăriei Mizil explică faptul că implementarea GIS a presupus digitalizarea informaţiilor privind proprietăţile publice şi private din oraş, reţeaua de străzi şi reţelele de utilităţi. În acelaşi timp, exploatarea sistemului este asigurată de personalul din cadrul Primăriei oraşului Mizil ce a fost instruit în utilizarea bazelor de date şi a softului specific acestei aplicaţii.

În ceea ce priveşte planurile autorităţii publice locale, acestea vizează în continuare dezvoltarea de proiecte care converg către Smart City, după cum reiese din e-Strategia localităţii. Astfel, proiectul Implementare e-strategie a Oraşului Mizil este finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) şi cu venituri provenite de la bugetul local, valoarea estimată fiind de aproximativ 660.000 de lei (fără TVA).

Proiectul prevede elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Mizil, prin implementarea unei platforme electronice utilizată de funcţionarii Primăriei Mizil instruiţi în utilizarea metodologiei şi a platformei.

În acelaşi timp, obiectivul general al proiectul îl constituie dezvoltarea durabilă a capacităţii administraţiei publice locale, prin îmbunătăţirea structurii şi a procesului de gestionare a politicilor publice şi planificare strategică urbană.

Conceptul Smart City reprezintă unul dintre pilonii principali abordaţi în toate strategiile de dezvoltare ale oraşelor, iar Mizil nu face notă discordantă. Fie că vorbim despre proiecte de mediu sau despre sistemul de gestionare a informaţiilor geografice, portofoliul oraşului Mizil în materie de soluţii inteligente şi eficiente a început să prindă contur, iar dezvoltarea sustenabilă a comunităţii să se tranforme în realitate. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.