Smart CityRO / Smart City, conceptul care (poate) face diferența

 •  Smart City
925 afişări

Cu o valoare adăugată a sectorului IT la produsul intern brut (PIB) de circa 4 miliarde de euro și cu mai mult de 100.000 de specialiști care lucrează în acest domeniu, România țintește să ajungă pe podiumul european al clasamentului în cel mai nou trend în materie de dezvoltare urbană - conceptul Smart City. Cât va dura până când sintagma 'Oraș inteligent' va deveni un mod de viață pentru fiecare dintre noi, în contextul unei Uniuni Europene care își propune să cheltuie 415 miliarde de euro pe an pentru implementarea unei Piețe Unice Digitale, rămâne de văzut. În România, primii pași încep să se facă, timid și, spun autoritățile, sigur...

ecd8a1c0-7061-4d3e-b325-71377d4e4d68

Ce înseamnă ''Smart City''?
Definiția de bază a acestui concept spune că un ''Oraș inteligent'' înseamnă o așezare urbană care creează, cu ajutorul tehnologiei, oportunități pentru toată lumea — de la cetățeni persoane fizice, până la companii, autorități și instituții publice sau private (spitale, școli, firme de transport etc.). Interacțiunea facilă dintre autorități și cetățeni reprezintă cheia acestui ecosistem tehnologic și astfel beneficiile pot aduce plus valoare în societate.

Conceptul ''Smart City'' este unul extrem de complex și aduce laolaltă o serie de verigi ce trebuie adaptate și strâns legate între ele: infrastructuri de bază, cum ar fi cele utilități publice (canalizări, apă, gaze naturale, energie, electrică, transport) peste care sunt dezvoltate infrastructuri de comunicații electronice moderne. De aici, ar trebui să se nască, practic, o comunitate inteligentă, dotată cu atribute, precum: clădiri inteligente, mobilitate inteligentă, infrastructură inteligentă, tehnologie inteligentă, energie inteligentă, conducere inteligentă și, nu în ultimul rând, educație inteligentă.

Cu alte cuvinte, asta s-ar traduce, de exemplu, într-un transport public inteligent în care să poți călători civilizat pe baza unui singur tichet valabil atât pentru metrou, cât și pentru rutele de suprafață, așa cum se întâmplă în țări pe care românii le vizitează frecvent (Italia, Spania, Germania, Franța, Suedia etc.). Momentan, în România, după o perioadă în care Metrorex și RATB au reușit să implementeze un asemenea sistem s-a revenit la modelul prin care dacă vrei să ajungi de la un capăt la celălalt al orașului cu metroul ai nevoie de o cartelă separat, dacă nu ai încotro și ești nevoit să ajungi în Drumul Taberei cu tramvaiul sau cu troleibuzul (pentru că Magistrala de metrou încă nu există), ai nevoie de alt tichet... La fel și dacă ai în plan să ajungi cu transportul public la aeroport.

Recent, însă, directorul general al Metrorex, Marin Aldea, a anunțat că, până la sfârșitul acestui an, vor fi reintroduse cartelele integrate de călătorie metrou — RATB, momentan fiind de pus la punct câteva detalii.

Un alt exemplu elocvent de dezvoltare prin conceptul ''Smart City'' este legat de plata facilă a taxelor și impozitelor. În România, acest segment a cunoscut o oarecare dezvoltare, prin apariția platformei Ghișeul.ro, precum și alte facilități de Internet Banking oferite de către instituțiile bancare. Cu toate acestea, românii rămân încă reticenți în a achita facturi în online sau a plăți cumpărăturile la magazin cu cardul. Aici intervine, fără doar și poate, partea educativă unde autoritățile, alături de ceilalți actori din industrie, au un rol decisiv în a informa consumatorul în legătură cu beneficiile pe care le pot dobândi atunci când realizează operațiuni simple, directe și fără pierdere de timp.

Conceptul ''Smart City'' poate reda, de asemenea, capacitatea de dezvoltare urbanistică, în care principalele elemente vizează descongestionarea traficului în aglomerările urbane, prin monitorizare inteligentă a traficului și locuri de parcare amplasate inteligent. Momentan, în București, aglomerația din trafic în arhicunoscutul interval orar 8:00 — 9:00 este de notorietate, iar prezența agenților de circulație în intersecții mai mult încurcă decât descurcă lucrurile.

Capitala se pregătește pentru a deveni o metropolă ''Smart City'', cel puțin așa reiese din declarațiile actualului primar Gabriela Firea. Planurile edilului cuprind: înființarea benzilor de circulație destinate exclusiv transportului în comun, construcția de parcări în zone marginale ale orașului (unde să-ți poți lăsa mașina și să urci în metrou, autobuz, tramvai, troleibuz sau microbuz pentru a ajunge la serviciu), iluminare inteligentă, semaforizare smart a intersecțiilor.

În atare condiții, o primă inițiativă legată de benzile unice pentru mijloacele de transport în comun a fost pusă în aplicare pe 22 mai, lucru care, însă, s-a dovedit un fiasco, iar aglomerația de pe traseul DN1 — Casa Presei Libere a fost infernală. În cele din urmă, s-a renunțat la idee, cel puțin temporar, aceasta urmând să redevină valabilă în perioada vacanței de vară, după cum a anunțat însuși edilul Capitalei.

Pe de altă parte, Primăria poate contoriza bile albe atât pentru demararea procedurii de achiziție a studiului de fezabilitate în vederea realizării a 100 de kilometri de piste pentru biciclete în București, cât și pentru înființarea postului de City Manager al Capitalei, persoana care trebuie să se ocupe de dezvoltarea inteligentă și sustenabilă a orașului.

Lista ideilor inteligente este lungă, însă nu imposibil de implementat. Câți dintre locuitorii unui oraș nu își doresc să-și procure duplicate după acte personale dintr-un singur loc sau să renunțe în a mai umple cu zeci de 'copii după original', dosare întregi cu șină? Câți dintre noi nu ne-am dori ca 'excursiile' deloc plăcute între instituțiile statului atunci când vrei să înmatriculezi sau să radiezi un autovehicul, să devină amintire și toate datele necesare să fie schimbate printr-un sistem informatic integrat între Fisc — Direcția de Înmatriculări — Primării? De asemenea, cine nu și-ar dori un sistem de învățământ în care înscrierile la grădinițe, școli, licee și facultăți să se poate realiza online, fără a mai fi nevoie să-ți lași rând la coadă în fața vreunei instituții de acest fel pentru a depune clasicul dosar din vremuri demult apuse?

Acestea sunt doar câteva dintre exemplele pentru care industria de profil, alături de autoritățile competente, promit schimbări în viitorul apropiat.

Dezvoltarea ''Orașului inteligent'' vs Capacitatea industriei IT&C
Pentru a avea o privire de ansamblu a ceea ce înseamnă în prezent conceptul ''Smart City'', întrebarea care se pune ar fi: pe ce ne bazăm și unde se află România din punct de vedere al dezvoltării în domeniul IT&C?

Toată Europa, dar și restul lumii, cunoaște faptul că țara noastră este în topul primelor trei state în care viteza la Internet este la un nivel foarte ridicat. De asemenea, costurile utilizării serviciilor de internet sunt infinit mai mici în România decât în alte țări, atunci când vorbim despre raport ''calitate — preț''. În plus, numărul celor care dețin un abonament de telefonie mobilă sau o cartelă prepay a depășit lejer numărul populației. Și cu toate acestea, lucrurile în materie de dezvoltare ''Smart'' la nivel național încă rămân în stadii incipiente.

Companiile telecom și cele care activează în domenii conexe aduc soluții ingenioase pe care le și pun în aplicare, din bugete proprii. Când vorbim despre Smart City, tehnologie, inovație și IT în România, nu putem să nu ne gândim la hub-ul de la Cluj Napoca, unul dintre cele mai cunoscute la nivel european. Locul în care tehnologiile inteligente cunosc o dezvoltare importantă.

Cea mai nouă inițiativă a autorităților locale clujene vizează ca, de la 1 iulie 2017, acordurile de funcționare pentru comercianți să fie eliberate în format electronic. În acest mod, sistemul se dorește a fi similar celui practicat în cazul certificatelor de urbanism, în sensul în care cererile să poată fi depuse pe platforma e-Guverare, de unde funcționarii primăriei să le descarce, să le verifice, iar ulterior să poată solicita informații suplimentare prin intermediul e-mailului.

Alături de Cluj Napoca, pe harta tehnologică de tip smart și-au mai făcut loc sau sunt pe cale să apară, Oradea, Timișoara, Iași, București, Craiova, Sibiu și Brașov. La nivelul comunităților mici și mijlocii, Seini (primul oraș din România independent energetic) sau Târgu Neamț (în care comunitățile locale comunică prin intermediul soluției-pilot ''Piața Publică — Rețeaua socială a orașului Tîrgu Neamț'') se află în ierarhia dezvoltării inteligente.

Un Ghid Smart City pentru Alba Iulia, cât pentru un succes național
Actorii din industrie așteaptă și implicarea autorităților centrale și locale, acestea având capacitatea de a ști cel mai bine nevoile comunității, în materie de dezvoltare tehnologică. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI), care a publicat, în decembrie 2016, Ghidul Smart City pentru România, un instrument de evaluare a comunităților și o trecere în revistă a celor mai bune practici internaționale în acest domeniu. Documentul poate fi consultat, în prezent, pe site-ul ministerului de resort, iar cei interesați (companii mari și mici, mediul academic, asociații din domeniul IT&C, clustere, hub-uri și alți specialiști) mai pot încă transmite opinii și întrebări către autoritate.

Ghidul Smart City pentru România a fost conceput ca preambul la proiectul ''Alba Iulia Smart City 2018'', în care aproape 40 de companii de profil, universități, institute de cercetare-dezvoltare, precum și voluntari s-au implicat pentru a-l duce la bun sfârșit. Această inițiativă vine în contextul în care industria Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) din România înregistrează valori crescute de concentrare și dezvoltare, cu o piață de produse și servicii bazate pe tehnologii Smart în continuă creștere.

Proiectul de la Alba Iulia vizează construirea celui mai modern și inteligent oraș din România și se va baza pe dezvoltarea de parteneriate public-privat care vor conduce la integrarea de soluții din diverse sectoare de activitate la nivel local și regional.

''Alba Iulia Smart City 2018'' va deveni realitate în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri la Alba Iulia.

De ce avem nevoie de ''Smart City'' în România, care trebuie să fie rolul autorităților centrale în raport cu autoritățile locale, ce înseamnă implicarea mediului privat și, mai ales, la ce ajută un parteneriat public-privat în concretizarea unui proiect de tip smart, sunt doar câteva dintre temele care se vor regăsi în materialele editoriale din cadrul proiectului Smart CityRO derulat de AGERPRES.

În același timp, vor fi prezentate exemple de succes existente la nivelul unor comunități mici și mijlocii și o analiză comparativă bazată pe rețete de succes de tip ''Smart City'' din alte țări europene.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Smart City

Cele mai citite din Smart City

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres