COD GALBEN: 27-02-2021 ora 23 Intre 23:10 si 05:00 se va semnala La altitudini de peste 1800 m, vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de 90 - 100 km/h, spulberând zăpada și determinând scăderea vizibilității in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cairo, 2 nov /Agerpres/ - Un grup de cercetători a anunţat joi, într-un studiu publicat în revista britanică Nature, descoperirea unei cavităţi uriaşe, de mărimea unui avion, în mijlocul piramidei lui Keops din Egipt, una dintre Cele şapte minuni ale lumii, informează AFP.

Descoperirea se datorează proiectului ScanPyramids din care fac parte cercetători egipteni, francezi, canadieni şi japonezi. Din anul 2015, echipa analizează interiorul piramidei, folosind tehnologii avansate, non invazive, care permit scanarea monumentului pentru a descoperi eventuale goluri sau structuri interne necunoscute şi pentru a afla mai multe despre metodele antice de construcţie învăluite încă în mister.

Monumentul, cu o înălţime de 139 de metri şi o lăţime de 230 de metri, domină platoul Gizeh, de la marginea oraşului Cairo, lângă Sfinx şi piramidele lui Kefren şi Mikerinos.

''Există o mulţime de teorii despre existenţa unor eventuale camere secrete în interiorul piramidei. Dacă le-am crede pe toate, ar fi haos!'', se amuză Mehdi Tayoubi, codirectorul proiectului ScanPyramids. ''Dar niciuna dintre acestea nu prevedea existenţa unei cavităţi atât de mari'', a adăugat acesta.

Potrivit studiului, ''marele vid'', cum l-au botezat cercetătorii, are cel puţin 30 de metri lungime şi caracteristici similare cu galeria principală, cea mai mare sală explorată a piramidei. Este localizat la 40-50 de metri de sala reginei, în inima monumentului.

''Marele vid este închis ermetic, nimic de aici nu a mai fost atins din timpul construcţiei piramidei. Este o descoperire foarte entuziasmantă'', notează Kunihiro Morishima, de la Universitatea Nagoya din Japonia, partenera misiunii ScanPyramids.

Pentru a descoperi acest ''frumos cadou'', ascuns din timpul domniei faraonului Keops, oamenii de ştiinţă au folosit particule cosmice, mai precis muoni (particule elementare create în atmosfera superioară de către radiaţiile cosmice) care, atunci când întră în contact cu materia, încetinesc după care se opresc.

Cercetătorii măsoară cantitatea acestor particule după ce au traversat un obiect. Dacă se constată un excedent, înseamnă că muonii au traversat mai puţină materie, adică vid.

''Această tehnologie nu este nouă, însă instrumentele sunt astăzi mai precise şi mai robuste. Pot face faţă condiţiilor din deşertul egiptean'', explică Sébastien Procureur de la Comisariatul francez pentru energie atomică şi energii alternative (CEA) care s-a alăturat proiectului în 2016.

Dacă muonii au făcut posibilă această descoperire în piramida lui Keops, nu vor fi însă de ajutor pentru a descoperi dacă mormântul lui Tutankamon îl ascunde pe cel al reginei Nefertiti.

Tehnologia cu muoni presupune ca detectoarele să fie plasate dedesubtul structurii care urmează să fie scanată, iar în cazul mormântului lui Tutankamon ''nu avem spaţiu în partea de jos pentru a plasa detectoarele'', precizează cofondatorul ScanPyramids.

Existenţa acestei mari cavităţi a fost confirmată cu ajutorul a trei tehnici diferite de detecţie a muonilor care aparţin a trei instituţii diferite (Universitatea din Nagoya, laboratorul japonez de cercetare a particulelor şi CEA francez).

Dar când un mister este descifrat, un altul iese la iveală: Care era rolul acestei încăperi? Se găsea ceva înăuntrul ei?

''Nu ştim dacă în încăpere se găsesc şi artefacte, deoarece sunt prea mici pentru a fi detectate de această tehnică imagistică'', precizează Kunihiro Morishima, coautorul studiului.

Cercetătorii nu ştiu care ar fi putut fi utilitatea acestui gol. Ar putea fi ''o succesiune de camere legate una de cealaltă, un culoar orizontal de mari dimensiuni, o altă galerie principală... sunt posibile mai multe ipoteze'', mărturiseşte Mehdi Tayoubi.

Un lucru este însă cert, va fi greu de ajuns la ''marele vid''. ''Căutăm modalităţi de investigare non distructive'', precizează codirectorul misiunii. ''Centrul naţional pentru cercetare ştiinţifică (CNRS) şi centrul de cercetare Inria s-au alăturat proiectului acum un an pentru a gândi un nou tip de robot care ar putea trece prin spaţii foarte înguste'', a adăugat acesta. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu; editor: Mihaela Nicolaescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.