Paris, 24 oct /Agerpres/ - Un modul dintr-o viitoare staţie spaţială chineză se deplasează pe orbită urmând o traiectorie "scăpată de sub control" şi se va prăbuşi pe Terra la sfârşitul anului 2017 sau la începutul anului 2018, a anunţat marţi site-ul cotidianului francez Le Nouvel Observateur.

"Sfârşitul anului 2017, începutul lui 2018? Nu se ştie nici unde, nici când mai exact va cădea pe Pământ acest modul spaţial scăpat de sub control. Însă nu este pentru prima dată când un vehicul spaţial se prăbuşeşte pe Terra", afirmă jurnaliştii francezi în debutul acestui articol.

De obicei, atunci când un satelit ajunge la sfârşitul duratei sale de funcţionare, administratorii lui îl plasează pe o traiectorie mai înaltă - denumită "orbită de rebut" - sau, în mod contrar, îl fac să reintre în atmosferă pentru a se dezintegra în aer în timpul coborârii sale spre sol. Sateliţii care riscă să nu fie distruşi în întregime de frecarea cu aerul la reintrarea în atmosferă sunt direcţionaţi spre zone maritime, unde pericolul pentru oameni este extrem de scăzut.

Însă în cazul lui Tiangong-1, primul modul al unei viitoare staţii spaţiale chineze, ce a fost lansat în 2011, nu se aplică niciunul dintre scenariile prezentate mai sus: începând din 2016, comunicaţiile cu acest modul spaţial sunt întrerupte, iar specialiştii chinezi au pierdut controlul asupra lui. Ei nu sunt siguri dacă Tiangong-1 va cădea pe Terra la sfârşitul anului 2017 sau dacă acest lucru se va întâmpla la începutul lui 2018.

Unde va cădea Tiangong-1?

Precedentele experienţe ocazionate de revenirea pe Terra a modulelor ce au intrat în alcătuirea unor staţii spaţiale nu au fost prea nereuşite, reamintea în luna februarie Jean-Paul Fritz, jurnalist specializat pe tematici ştiinţifice.

"Primul dintre ei, Salyut 1 (1971), a fost direcţionat cu atenţie de către sovietici, care au făcut în aşa fel ca el să îşi încheie cursa deasupra Pacificului. În cazul americanilor, Skylab (1979) trebuia, teoretic, să urmeze un traseu similar. Însă ceea ce se spera a fi o coborâre fără probleme în Oceanul Indian s-a dovedit mai haotică decât era prevăzut, iar Skylab şi-a terminat în cele din urmă existenţa deasupra Australiei. Resturi din acest vehicul spaţial de 77 de tone au fost descoperite acolo, din fericire în zone deşertice, însă nu foarte îndepărtate de oraşul Perth.

Ultima dintre staţiile din gama Salyut, cea cu numărul 7, a întâmpinat şi ea câteva probleme. Pe 7 februarie 1991, acest vehicul de 19 tone a recăzut pe Terra, dar, în loc să ajungă în mijlocul Atlanticului, Argentina a fost ţara care asistat la dezintegrarea sa pe cerul ei. Au fost găsite resturi fumegânde în apropiere de oraşul Puerto Madryn.

Însă nu totul funcţionează mereu prost. Staţia MIR (în 2001), un monstru spaţial cu o greutate de 129 de tone şi o lungime de 31 de metri, a avut parte de o coborâre controlată, în urma căreia câteva dintre fragmentele sale au căzut în Pacificul de sud, nu departe de insulele Fiji. Aşa cum era prevăzut", a explicat jurnalistul francez.

Traiectoria şi zona de impact vor fi cunoscute doar cu câteva ore înainte

În cazul modulului chinez Tiangong-1, dificultatea constă în următorul fapt: în lipsa oricărui sistem de control, momentul prăbuşirii sale va fi cunoscut doar cu câteva ore înainte. Contactat de postul de radio France Bleu, Alain Grycan, director de programe la centrul de cultură ştiinţifică Le Quai des Savoirs, a explicat:

"Poate fi cunoscută traiectoria staţiei, însă este foarte dificil de zis în ce loc va cădea acest fragment. În schimb, ceea ce putem să precizăm este înclinarea orbitei staţiei: 42,8 grade. Acest lucru înseamnă că ea nu poate să survoleze decât zone de la latitudini inferioare acestei înclinări. Pentru a vă face o idee, este aproximativ latitudinea la care se află oraşul Toulouse".

Cu toate acestea, nu există motive de panică. Potrivit unei evaluări făcute de specialiştii de la NASA - care vizează sateliţii americani -, există o şansă din 3.200 ca un om (din cei 7 miliarde de pe Terra) să fie lovit de un deşeu spaţial. Altfel spus, riscul este infim, întrucât, printre altele, planeta noastră este acoperită pentru mai mult de două treimi de oceane şi pentru că zonele aflate peste nivelul mării sunt departe de a fi toate locuite.

China a dat asigurări: "cele mai multe" dintre fragmentele desprinse din Tiangong-1 vor fi distruse.

Vor exista însă fragmente periculoase pentru oameni după reintrarea în atmosferă a modulului Tiangong-1, care este mai mic decât MIR şi Skylab? În septembrie, specialiştii chinezi au dorit să liniştească opinia publică: "După calculele noastre şi analizele noastre, cele mai multe componente ale laboratorului spaţial vor arde în timpul coborârii spre Terra". Însă, sintagma "cele mai multe" poate să genereze temeri.

Locuitorii din Toulouse şi ceilalţi locuitori de la latitudini considerate riscante nu au alte alternative decât să aştepte şi să vadă ceea ce se va întâmpla. Iar cei mai anxioşi dintre ei pot să urmărească în timp real traiectoria lui Tiangong-1 pe site-ul specializat https://www.n2yo.com/satellite/?s=37820. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Dana Purgaru)