COD GALBEN: 15-12-2017 ora 11 COD GALBEN: 15-12-2017 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze care la rafală vor atinge și depăși 55...65 km/h in Județul Timiş, Județul Arad, Județul Caraş-Severin;

CURS BNR

EUR
4.6346Up
USD
3.9285Up
GBP
5.2711Up
CHF
3.9729Up
MDL
0.2275Down
BGN
2.3697Up
Sursa: Banca Naţională a României
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Paris, 12 oct /Agerpres/ - Oglinzi spaţiale care reflectă razele solare şi aspirarea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă se numără printre scenariile de geoinginerie studiate în prezent de oamenii de ştiinţă pentru a limita încălzirea globală, a anunţat miercuri AFP.

Aceste tehnici de manipulare a climei, mult timp ignorate din cauza riscurilor pe care le implică, au început să câştige tot mai mult teren în dezbaterile actuale. Reducerea gazelor cu efect de seră rămâne acţiunea prioritară, dar întârzierile acumulate sunt atât de mari încât, după părerea unui număr mare de cercetători, ea nu va fi suficientă pentru a apăra planeta de o încălzire devastatoare.

Soluţiile de geoinginerie se împart în două categorii: moderarea impactului avut de Soare - obiectiv în continuare foarte controversat - şi captarea gazelor cu efect de seră.

Controlarea radiaţiei solare

Scopul este simplu: retrimiterea unei părţi din raze înapoi în spaţiu, pentru a scădea căldura ce ajunge pe Terra venind de la Soare.

O metodă ar fi plasarea pe orbită a unor oglinzi uriaşe, capabile să devieze o parte din radiaţia solară.

O altă metodă, care se inspiră din impactul avut de cenuşa vulcanică asupra temperaturii mondiale: injectarea unor particule minuscule reflectorizante în atmosferă. Experimente de acest tip sunt programate în statul american Arizona începând cu toamna anului 2018.

Alţi cercetători încearcă să modifice norii: accentuându-le culoarea albă pentru a reflecta razele solare sau subţiind norii de tip cirrus, care absorb mai multă căldură decât cantitatea de căldură respinsă.

O problemă majoră a tuturor acestor tehnici: ele nu schimbă cu nimic concentraţiile de CO2 din atmosferă, care, nu doar că determină o creştere a temperaturii, dar acidifică până la niveluri periculoase oceanele şi modifică regimul pluvial. Experţii avertizează, de asemenea, în legătură cu posibilitatea apariţiei unui "şoc terminal": o încălzire bruscă, dacă sistemele create nu vor mai funcţiona.

Fertilizarea oceanului

Plante oceanice microscopice - fitoplanctonul - captează CO2-ul, ducându-l pe fundul oceanului atunci când mor. Expansiunea lor este limitată din cauza lipsei fierului, dar anumite experimente au arătat că introducerea unei pudre de sulfat de fier în apa mării poate să stimuleze crearea unor colonii noi.

Însă şi în acest caz cercetătorii anticipează efecte secundare adverse. De exemplu, o mortalitate mare a planctonului ar epuiza oxigenul, generând astfel apariţia unor zone uriaşe lipsite de viaţă.


Recurgerea la mangal

Mangalul, denumit şi "cărbune bio", este produs pe bază de resturi de lemn, reziduuri forestiere şi coji de nucă. Folosit pentru reabilitarea solurilor, el poate şi să stocheze CO2.

Însă nu este sigur că această tehnică poate fi aplicată pe scară largă şi nici că acest compus este suficient de stabil.

Dezvoltarea unor "BECCS"

"BECCS" (Bioenergie cu captare şi stocare de carbon) reprezintă o combinaţie între un proces natural şi înaltele tehnologii.

Întâi se plantează porumb, trestie de zahăr şi orice fel de plante reprezentând biocarburant de a doua generaţie. Crescând, plantele absorb CO2. Apoi se captează CO2-ul atunci când aceste plante sunt transformate în energie. Rezultatul net reprezintă un "bilanţ carbon negativ", fapt denumit de oamenii de ştiinţă cu ajutorul sintagmei "emisii negative".

Aproape toate modelele climatice care preconizează o încălzire limitată la 2°C - obiectivul fixat de comunitatea internaţională - acordă un rol-cheie acestor BECCS.

Dar, potrivit unor studii, ar trebui să se consacre 40% din terenurile arabile acestor biocarburanţi.

Captarea directă a CO2-ului

Experimentele au arătat că este posibil să se aspire CO2-ul, pentru a-l transforma în granule sau pentru a-l stoca sub pământ.

O companie canadiană, susţinută de Bill Gates, a lansat în 2015 o uzină pilot. Un alt proiect de acest tip urmează să fie prezentat în această săptămână în Islanda.

Însă pentru moment această tehnologie are un cost prohibitiv.

Reîmpăduriri masive

Concentraţia de CO2 din atmosferă trebui neapărat să fie redusă considerabil. Însă, în prezent, milioane de hectare de păduri tropicale continuă să dispară în fiecare an, pe măsură ce din ce în ce mai multe terenuri sunt dedicate agriculturii.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.