COD GALBEN: 20-05-2025 ora 10 Intre 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate se va semnala 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate
- Argeş: Începe modernizarea unui drum judeţean de aproape 60 de kilometri, care traversează şapte comune
- Fotbal: FC Rapid şi antrenorul Marius Şumudică au decis încetarea raporturilor contractuale
- Parlament - şedinţă solemnă/Gima: Legăturile şi valorile comune dintre România şi Israel, de o amploare şi de o importanţă deosebite
- Fotbal: Agentul lui Jurgen Klopp dezminte că acesta ar prelua echipa AS Roma
- UPDATE Grindeanu: Colegii mi-au dat un mandat deschis de negociere privitor la guvernare
- Constanţa: Cea de-a XVIII-a ediţie a Congresului Internaţional de Istorie a Presei, la Universitatea Ovidius
- Prezidenţiale2025/CSM: Aproximativ 4.000 de plângeri ce au vizat activitatea în mediul online - soluţionate la al doilea tur
- Comunicat de presă - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila
- Comunicat de presă - Consiliul Judeţean Tulcea
- Secretarul american al sănătăţii, Robert Kennedy Jr., numeşte "muribundă" Organizaţia Mondială a Sănătăţii
- India vrea să cheltuie 10 miliarde de dolari pentru a avea propria sa flotă de tancuri petroliere
- Grindeanu: Nicuşor Dan are legitimitatea dată de votul românilor de a spune cum doreşte să meargă înainte
- Covasna: Mai multe clase de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" vor funcţiona în containere modulare
- Costin (BNS): În sectorul public din România sunt maxim 100.000 de pile venite pe criterii de partid
- Comunicat de presă - Brigada Rutieră
- Judecătoare din Ploieşti, exclusă de CSM din magistratură
- Parlament - şedinţă solemnă/Suciu (PSD): Legătura de suflet între România şi Israel merge mult peste 77 de ani
- Timiş: Turismul timişean, promovat la Târgul de turism de afaceri IMEX Frankfurt
- Prezidenţiale2025/ Dominic Fritz cere AUR să recunoască 'fără echivoc' legitimitatea preşedintelui ales, Nicuşor Dan
- Comunicat de presă - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt
Vezi mai mult
Vezi mai putin
Washington, 29 sep /Agerpres/ - Locuitorii Insulelor Solomon din Oceanul Pacific povestesc de multă vreme despre vika, un animal mare, asemănător şobolanului, care trăieşte în pădurea tropicală, dar care a reuşit să scape vigilenţei oamenilor de ştiinţă, informează joi Reuters.
După ani întregi de căutări cu ajutorul camerelor de filmat montate în copaci sau folosind capcane, oamenii de ştiinţă spun că, în sfârşit, au zărit un exemplar în timp ce cobora dintr-un copac doborât de tăietorii de lemne, pe insula Vangunu, parte din arhipelagul Solomon.
A fost adăugat imediat pe lista celor mai mari şobolani din lume, cu o greutate de aproape patru ori mai mare decât a unui şobolan obişnuit şi cu o lungime de aproape jumătate de metru.
''Vika trăieşte în coroana copacilor, într-o pădure foarte deasă aşa că este dificil de găsit. Este o specie rară. E posibil să nu existe foarte multe exemplare'', a spus joi Tyrone Lavery, expert în mamifere la Field Museum din Chicago, cel care a condus cercetarea.
Şobolanul maroniu se hrăneşte cu nuci şi fructe, are urechi scurte, o coadă netedă şi picioare lungi care îi permit să se deplaseze printre copaci.
Animalul face găuri în nucile de cocos după care mănâncă interiorul. ''Nu am găsit încă dovezi pentru acest lucru, dar am descoperit că pot mânca o nucă foarte dură cunoscută sub numele de ngali'', a spus Lavery.
Doar câteva specii de şobolan rivalizează cu mărimea lui vika. Lavery spune că şobolanul gigant Poncelet, care locuieşte în arhipelagul Solomon, este de două ori mai mare.
Cea mai mare specie de rozătoare din lume nu este şobolanul, ci capibara din America de Sud.
Fenomenul ''efectul insulei'' ar putea fi explicaţia pentru dimensiunile impresionante ale şobolanului vika şi ale altor specii de rozătoare din insulele Solomon.
''Efectul insulei sau sindromul insulei face referire la urmările pe care traiul pe o insulă le are asupra evoluţiei mărimii corpului. Pe insule, speciile mici, precum şobolanii, cresc mai mult în dimensiuni, înregistrează o densitate a populaţiei mai mare şi fac mai puţin pui'', spune Lavery.
''Vika a ajuns pe această insulă unde nu existau alte mamifere mari care trăiau în copaci, mâncând fructe şi nuci, aşa că specia a evoluat în tendinţa acestui fenomen'', a precizat Lavery.
Lavery spune că vika ar trebui considerată specie în pericol de dispariţiei din cauza exploatărilor forestiere care îi ameninţă habitatul.
Cercetarea a fost publicată săptămâna aceasta în ''Journal of Mammalogy''. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)
După ani întregi de căutări cu ajutorul camerelor de filmat montate în copaci sau folosind capcane, oamenii de ştiinţă spun că, în sfârşit, au zărit un exemplar în timp ce cobora dintr-un copac doborât de tăietorii de lemne, pe insula Vangunu, parte din arhipelagul Solomon.
A fost adăugat imediat pe lista celor mai mari şobolani din lume, cu o greutate de aproape patru ori mai mare decât a unui şobolan obişnuit şi cu o lungime de aproape jumătate de metru.
''Vika trăieşte în coroana copacilor, într-o pădure foarte deasă aşa că este dificil de găsit. Este o specie rară. E posibil să nu existe foarte multe exemplare'', a spus joi Tyrone Lavery, expert în mamifere la Field Museum din Chicago, cel care a condus cercetarea.
Şobolanul maroniu se hrăneşte cu nuci şi fructe, are urechi scurte, o coadă netedă şi picioare lungi care îi permit să se deplaseze printre copaci.
Animalul face găuri în nucile de cocos după care mănâncă interiorul. ''Nu am găsit încă dovezi pentru acest lucru, dar am descoperit că pot mânca o nucă foarte dură cunoscută sub numele de ngali'', a spus Lavery.
Doar câteva specii de şobolan rivalizează cu mărimea lui vika. Lavery spune că şobolanul gigant Poncelet, care locuieşte în arhipelagul Solomon, este de două ori mai mare.
Cea mai mare specie de rozătoare din lume nu este şobolanul, ci capibara din America de Sud.
Fenomenul ''efectul insulei'' ar putea fi explicaţia pentru dimensiunile impresionante ale şobolanului vika şi ale altor specii de rozătoare din insulele Solomon.
''Efectul insulei sau sindromul insulei face referire la urmările pe care traiul pe o insulă le are asupra evoluţiei mărimii corpului. Pe insule, speciile mici, precum şobolanii, cresc mai mult în dimensiuni, înregistrează o densitate a populaţiei mai mare şi fac mai puţin pui'', spune Lavery.
''Vika a ajuns pe această insulă unde nu existau alte mamifere mari care trăiau în copaci, mâncând fructe şi nuci, aşa că specia a evoluat în tendinţa acestui fenomen'', a precizat Lavery.
Lavery spune că vika ar trebui considerată specie în pericol de dispariţiei din cauza exploatărilor forestiere care îi ameninţă habitatul.
Cercetarea a fost publicată săptămâna aceasta în ''Journal of Mammalogy''. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.