Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Washington, 17 sep /Agerpres/ - După ce sonda Cassini, aparţinând NASA, a fost redusă la stadiul unui şir de molecule în atmosfera lui Saturn de către presiunea şi atracţia gravitaţională a giganticei planete gazoase, interesul planetologilor pentru anii următori se va orienta asupra celei mai mari planete gazoase din sistemul nostru solar, Jupiter, conform unui material publicat duminică de SPACE.com.

Cassini s-a prăbuşit prin straturile atmosferice ale lui Saturn vineri, 15 septembrie, manevră prin care a adunat o ultimă serie de date şi şi-a încheiat misiunea de mai bine de 13 ani pe orbita lui Saturn. NASA dispune însă de încă o sondă aflată la" datorie" pe orbita unei gigantice planete gazoase. Această sondă, denumită Juno, se află pe orbita lui Jupiter din vara anului trecut.

În plus, alte două misiuni spre Jupiter urmează să fie lansate în următorii cinci ani: sonda Europa Clipper, aparţinând NASA, care va studia satelitul jovian Europa, unul din locurile unde ar putea exista viaţă extraterestră în sistemul nostru solar, precum şi misiunea JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer - Exploratorul sateliţilor îngheţaţi ai lui Jupiter) care va aduna date despre Jupiter şi trei dintre cei patru sateliţi mari ai săi, printre care se numără şi Europa.

Juno

Misiunea Juno, cu un buget de 1,1 miliarde de dolari, a fost lansată în august 2011 iar sonda s-a plasat pe orbita lui Jupiter la 4 iulie 2016. Orbita aleasă este foarte alungită (eliptică), fiind încheiată după 53 de zile. De-a lungul acestei orbite, sonda Juno ajunge până la doar câteva mii de kilometri de straturile superioare ale atmosferei joviene.

În timpul acestor pasaje la distanţă mică faţă de Jupiter sonda adună date despre structura giganticei planete, despre compoziţia atmosferei sale, precum şi despre gravitaţia şi câmpul magnetic ale planetei. Aceste informaţii vor fi interpretate pentru a desluşi mai multe despre modul de formare şi evoluţia planetelor gazoase gigantice. Juno face şi fotografii - şi încă unele extraordinar de spectaculoase - prin intermediul instrumentului JunoCam.

Conform NASA, misiunea sondei Juno se va încheia în iulie 2018, dar dacă totul va merge bine ar putea fi prelungită.

Europa Clipper

În cazul în care misiunea sondei Juno nu va fi prelungită foarte mult, ea se va încheia cu mult înainte de lansarea sondei Europa Clipper. Această misiune cu un buget de 2 miliarde de dolari urmează să fie lansată cu puternica rachetă Space Launch System (SLS), aparţinând NASA, dar care deocamdată este în stadiul de proiectare şi testare. Dacă totul va merge conform planurilor, lansarea va avea loc în 2022, iar sonda Clipper, alimentată cu energie solară, se va poziţiona pe orbita lui Jupiter în 2025. În următorii câţiva ani, Europa Clipper va trebui să desfăşoare peste 40 de survoluri apropiate ale satelitului jovian Europa.

În cursul acestor survoluri, Clipper va studia Europa prin intermediul unui arsenal de 9 instrumente ştiinţifice. NASA a ales survolarea Europei şi nu plasarea sondei pe orbita sa pentru a feri aceste instrumente de puternicele radiaţii produse de Jupiter. Principalul obiectiv al misiunii Europa Clipper este să determine dacă această lună micuţă, cu diametrul de 3.100 de kilometri, pe care se află un ocean de apă sub crusta îngheţată de la suprafaţă, este capabilă să susţină viaţa.

Această misiune ar putea deveni şi mai interesantă dacă NASA va lua decizia de a transporta la bordul sondei şi un mic modul de asolizare capabil să topească crusta de gheaţă a Europei pentru a plonja în oceanul de dedesubt.

JUICE

La fel ca şi Europa Clipper, JUICE - prima misiunea ESA îndreptată spre Jupiter - urmează să fie lansată în 2022. Această misiune cu un buget de 1,5 miliarde de euro va ajunge la Jupiter în 2029 (şi nu 2025 ca Europa Clipper pentru că JUICE va fi lansată cu o rachetă Arianespace Ariane 5 şi nu cu superputernica SLS).

JUICE va trebui să studieze atmosfera şi câmpul magnetic al lui Jupiter, precum şi trei dintre cei mai mari patru sateliţi ai acestei planete: Europa, Callisto şi Ganymede. (Cea de-al patrulea satelit jovian mare este Io). Aceşti sateliţi sunt numiţi şi luni galileene, pentru că au fost descoperite de Galileo Galilei în 1610.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că pe aceste trei luni ce sunt incluse în programul misiunii JUICE ascund oceane de apă sub crustele îngheţate de la suprafaţă. Observaţiile desfăşurate prin intermediul lui JUICE îi va ajuta pe astronomi să explice modul de formare ale acestor luni şi dacă în oceanele pe care le ascund ar putea exista viaţă.

Clipper şi JUICE "sunt ca şi membri ai aceleiaşi familii. Împreună vor explora întregul sistem jovian", declara Curt Niebur, cercetător NASA. "Clipper se va concentra pe Europa şi pe găsirea vieţii în oceanul acestei luni, în timp ce JUICE îşi va propune o perspectivă mai largă de studiu, şi anume modul în care s-au format şi au evoluat toţi sateliţii din grupul lunilor lui Galilei", a adăugat el.

NASA este parteneră şi în cazul misiunii europene JUICE, agenţia americană asigurând unul dintre cele 10 instrumente ştiinţifice ale misiunii, precum şi subansambluri pentru alte două instrumente.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.