COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 60...70 km/h in Județul Buzău, Județul Brăila, Județul Ialomița, Județul Călărași; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 15:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55...60 km/h in Județul Teleorman; COD GALBEN: 18-01-2018 Intre 05:00 si 11:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat70 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Olt, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Washington, 2 aug /Agerpres/ - Un nou instrument statistic, inspirat din lupta împotriva terorismului şi care utilizează uriaşe bănci de date, permite detectarea zăcămintelor de minereuri cu un grad de certitudine şi precizie fără precedent, oferind un important potenţial ştiinţific şi economic, potrivit creatorilor săi, citaţi miercuri de AFP.

Este prima aplicaţie în mineralogie a unei tehnici statistice utilizate până în prezent pentru a prevedea propagarea maladiilor infecţioase, anihilarea reţelelor teroriste, urmărirea activităţii pe internet şi regularizarea traficului rutier.

De această dată, ea permite descoperirea unor minereuri, de la cele mai des întâlnite până la cele mai rare şi preţioase, potrivit unui articol publicat marţi în revista The American Mineralogist.

"Intrăm într-o eră în care a explodat numărul descoperirilor ce deschid noi frontiere pentru ştiinţă, foarte interesante, cu un potenţial economic uriaş", a declarat pentru AFP Robert Hazen, cercetător la Carnegie Institution şi directorul general al Deep Carbon Observatory, un program internaţional de cercetări despre rolul carbonului pe Terra.

"Căutarea unor noi zăcăminte de minereuri este perpetuă dar, până recent, descoperirile ţineau mai mult de noroc decât de estimările ştiinţifice", a spus Shaunna Morrison, geolog în cadrul celor două instituţii.

Oamenii de ştiinţă au cules în ultimele decenii cantităţi importante de informaţii şi date referitoare la peste 5.200 de tipuri de minereuri descoperite până în prezent pe Terra. Fiecare dintre ele are o compoziţie chimică şi o structură atomică unică.

"Bulversarea" mineralogiei

Milioanele de eşantioane prelevate din sute de mii de locuri din lume au fost catalogate cu o descriere specifică, incluzând caracteristicile geologice şi amplasamentul lor.

Până recent, oamenii de ştiinţă nu dispuneau de un instrument de modelizare şi de vizualizare pentru a exploata aceste volume uriaşe de date.

"Această tehnică de analiză poate să furnizeze indici vizuali experţilor în mineralogie pentru a le indica zonele de prospecţie şi ceea ce trebuie să caute", a precizat Robert Hazen.

După părerea lui, "această abordare va bulversa mineralogia... şi va creşte numărul descoperirilor de minereuri în proporţii pe care nu putem încă să ni le imaginăm".

Acelaşi specialist a evocat marele interes deja manifestat de companiile miniere şi grupurile din industria petrolului.

Noua tehnică a permis "presimţirea" existenţei a 145 de minereuri diferite pe bază de carbon, până acum necunoscute de către ştiinţă, şi localizarea lor, au adăugat savanţii americani, precizând că 11 dintre ele au fost deja descoperite.

"Cel puţin 1.500 de minereuri de toate felurile încă nu au fost descoperite", a adăugat Robert Hazen.

Geologia marţiană

În noul studiu, minereurile conţinând cupru - extrem de reactiv faţă de oxigen - au fost de asemenea examinate. Această proprietate permite obţinerea unei indicaţii despre nivelul de oxigen din atmosferă în momentul formării lor.

Graţie noii modelizări, este astfel posibil să se explice modul în care minereurile s-au schimbat şi au evoluat pe Terra de-a lungul timpului.

În plus, încorporând datele furnizate de biomarkeri moleculari, este posibil să se determine interacţiunile dintre celulele vii şi minereuri.

Shaunna Morrison speră să utilizeze aceste instrumente de modelizare pentru a dezvălui istoria geologică a altor planete, precum Marte, şi, în cele din urmă, să detecteze semne ale unor forme de viaţă din trecutul acelor planete.

Ea face parte din echipa de cercetători care participă la misiunea robotului Curiosity al NASA, care explorează planeta Marte din august 2012 şi caută, în special, să identifice minereurile marţiene pe baza datelor colectate de instrumentele sale şi transmise apoi pe Terra.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.