Houston, 15 iul /Agerpres/ - Dan Graur, un cercetător american născut în România, profesor de biologie la Universitatea Houston, a realizat de curând un studiu la finalul căruia a ajuns la concluzia că cel puţin 75% din genomul uman este alcătuit din "ADN junk", potrivit unui raport publicat vineri de universitatea americană, informează agenţia de presă Xinhua.

Dan Graur, expert în biologia evolutivă, a efectuat un set nou de calcule, ce indică faptul că partea funcţională din genomul uman este cuprinsă cel mai probabil între 10 şi 15 procente, limita maximă fiind de 25 de procente. Restul genomului este alcătuit din aşa-zisul "ADN junk" - termen inventat de cercetătorul Susumu Ohno în 1972, care se referă la ADN-ul non-codant, un ansamblu de secvenţe ale genomului care nu sunt traduse în proteine sau care nu au o funcţie biologică identificată.

Rezultatele analizei realizate de cercetătorul de origine română vin în contradicţie flagrantă cu concluziile formulate de oamenii de ştiinţă care au participat la proiectul Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE). În 2012, coordonatorii ENCODE au anunţat că 80% din genomul uman are funcţii biochimice.

Consorţiul ENCODE reprezintă o colaborare internaţională între mai multe grupuri de cercetători, înfiinţat de National Human Genome Research Institute (NHGRI).

Obiectivul acestui proiect este acela de a alcătui o listă atotcuprinzătoare cu elementele funcţionale din genomul uman, care include şi elementele ce acţionează la nivelul proteinelor şi ARN-ului, dar şi elementele regulatoare ce controlează celulele şi circumstanţele în care genele devin active.

Calculele operate de profesorul Dan Graur s-au bazat pe o abordare aparent simplă, pentru a determina procentul din genom care este funcţional, folosind rata mutaţiilor vătămătoare - frecvenţa cu care apar mutaţiile dăunătoare - şi rata fertilităţii de înlocuire a populaţiilor.

Dacă 80% din genomul uman ar fi funcţional, atunci rate ale natalităţii nerealist de mari ar fi necesare pentru a susţine creşterea actuală a populaţiei mondiale, chiar dacă rata mutaţiilor vătămătoare s-ar afla la limita sa inferioară a intervalului estimat, afirmă profesorul Dan Graur.

Profesorul de origine română consideră că noul lui studiu ar putea contribui la o reorientare a ştiinţei dedicate geneticii umane.

Dan Graur, născut pe 24 iulie 1953 în România, în oraşul Piatra Neamţ, este un cercetător american care activează în domeniul biologiei evolutive. A absolvit cursurile Facultăţii de Biologie şi Zoologie din cadrul Universităţii Tel Aviv şi a abţinut doctoratul la Universitatea Texas din Houston cu o cercetare coordonată de Masatoshi Nei. A făcut şi studii postdoctorale la Universitatea Tubingen din Germania.

Din 1986 până în 2003 a urcat constant pe scara titlurilor academice deţinute la Facultatea de Biologie şi Zoologie de la Universitatea Tel Aviv, de unde s-a pensionat în 2006, cu titlul de profesor emerit. În 2003, s-a mutat la Universitatea Houston. A fost editor-asociat la publicaţia Molecular Biology and Evolution între 1995 şi 2011. Din 2009, este editor asociat al publicaţiei Genome Biology and Evolution. Între 2009 şi 2011 a fost consilier al Societăţii de Biologie Moleculară şi Evoluţie. Începând cu sfârşitul anului 2012, Dan Graur s-a făcut remarcat şi pentru criticile aduse proiectului ENCODE.

Este coautor, alături de Wen-Hsiung Li, al volumului "Fundamentals of Molecular Evolution". O altă lucrare ştiinţifică a sa, intitulată "Molecular and Genome Evolution", a fost publicată în anul 2016.

În 2011, Dan Graur a fost recompensat cu prestigiosul Humboldt Prize. În 2015, a fost inclus în American Association for the Advancement of Science.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu)