Madrid, 9 mar /Agerpres/ - Un concert clasic simfonic live este o aventură: sub îndrumarea unui dirijor, mai mult de o sută de instrumentişti ne poartă într-o călătorie muzicală amplă. Pentru cineva care nu este obişnuit să meargă la concerte clasice, acest lucru poate fi, totuşi, destul de descurajator: ce se întâmplă pe parcursul unei piese clasice şi ce ar trebui să ascultăm atunci când toţi aceşti muzicieni cântă în acelaşi timp?

O echipă internaţională de cercetători, printre care şi românul Marius Miron, doctorand la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, a dezvoltat o tehnologie care separă sunetul diferitelor instrumente dintr-o orchestră într-o înregistrare sonoră. Lucrarea face parte din proiectul european de cercetare PHENICX, care şi-a propus să schimbe modul în care muzica clasică este cunoscută şi percepută.

La acest proiect, care a fost finanţat de Comisia Europeană prin programul FP7, au colaborat Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, Universitatea Johannes Kepler din Linz, Universitatea Tehnică din Delft, Insitutul Austriac de Inteligenţă Artificială (OFAI) şi orchestra Filarmonica Regală Olandeză (RCO).

''Separarea sunetelor este un subiect de cercetare popular, dar destul de complicat. Un exemplu clasic este eliminarea vocii din piese muzicale pop rock, o mixtură complexă de instrumente şi voce. Odată ce vocea este eliminată, acompaniamentul poate fi folosit in diferite aplicaţii, cum ar fi karaoke. În cadrul proiectului PHENICX ne confruntăm cu o situaţie mult mai complexă: încercam să separăm în jur de 10 grupuri de instrumente clasice, folosind înregistrări ale unor orchestre renumite din lume'', a explicat Marius Miron, într-o declaraţie acordată în exclusivitate pentru Agerpres.

Potrivit lui Miron, cunoscând ce instrumente sunt într-o piesă, cercetătorii se bazează pe un algoritm care învaţă modele de timbru pentru fiecare instrument. ''În general, separarea sunetelor devine mai bună, dacă în algoritm se introduc informaţii legate de piesa în sine, iar în cazul muzicii de orchestră beneficiem de o partitură şi de piste multiple de sunet. Folosim toate aceste informaţii pentru a îmbunătăţi calitatea separării sunetelor', a spus el'.

''În ultimul an am lucrat la o variantă mai rapidă a algoritmului ce foloseşte inteligenţă artificială, mai exact reţele neuronale, care poate fi folosită în concerte live. Algoritmul, care este deocamdată testat în cazul mai simplu al muzicii pop-rock, a fost recent prezentat la un congres internaţional şi a participat la două concursuri de separare de sunete'', a mai spus cercetătorul.

Atât tehnologia, cât şi codul sursă al programului pot fi descărcate de pe pagina https://github.com/MTG/DeepConvSep a grupului de cercetare.

Tehnologia dezvoltată este deja implementată într-o aplicaţie (http://phenicx.com/) ce permite ascultarea doar a unui grup de instrumente sau remixarea pistelor sonore ale instrumentelor separate. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de o companie olandeză, WeMakeVR pentru a recrea un concert al Filarmonicii din Berlin într-o aplicaţie de realitate virtuală.

Studiul care prezintă această tehnologie a fost publicat în revista internaţională Journal of Electrical and Computer Engineering şi este rezultatul colaborării cu mai mulţi cercetători din cadrul Music Technology Group.

Marius Miron, absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti, se află din 2013 în Spania unde face studii de doctorat în cadrul Universităţii Pompeu Fabra din Barcelona. Plecat din ţară în 2010 la un masterat interdisciplinar în informatică şi muzică, el a mai lucrat în cadrul Institutului de Inginerie (INESC) din Porto (Portugalia).AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu; editor: Mihaela Nicolaescu)