Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Londra, 12 ian /Agerpres/ - Cum va arăta anul 2017 în privinţa transporturilor, mediului, apariţiilor editoriale şi cercetării ştiinţifice? O invenţie revoluţionară, şi anume maşina autonomă, care are potenţialul a de a salva milioane de vieţi pe şosele, ar putea deveni realitate în 2017, aşa cum o altă invenţie ce ajută la combaterea pescuitului excesiv va fi comercializată în acest an şi pescarilor. În domeniul editorial se aşteaptă voci autentice şi poveşti nediluate, în timp ce ştiinţa mizează pe potenţialul său de progres, care este de neoprit, şi pe soluţii uneori ...neaşteptate.


Transport. Maşina autonomă

Creierul uman este o maşinărie uimitoare care poate realiza un număr impredictibil de calcule pe secundă. Această capacitate extraordinară este larg folosită în timpul uneia dintre cele mai provocatoare activităţi din punct de vedere neurologic, în care oamenii sunt implicaţi zi de zi - conducerea maşinii.

Unele zone ale creierului acţionează împreună pentru a primi, procesa, prioritiza şi implementa în timp real informaţiile percepute în timpul şofatului. Aceste procese complexe ar putea trece neobservate de către conducătorul auto, însă funcţionarea lor neîntreruptă este crucială.

Diferenţa între viaţă şi moarte poate fi determinată de o întârziere de numai 100 de miimi de secundă în timpul de reacţie. La viteze mari, această perioadă foarte mică se poate traduce prin doar câţiva paşi, însă ea poate face diferenţa între evitarea pericolului şi un accident fatal. O astfel de întârziere minoră ar putea fi cauzată de orice minimă distragere a atenţiei: un zgomot brusc, o scurtă privire la telefon sau un gând aleatoriu.

Din acest motiv, o invenţie revoluţionară ce are capacitatea de a reduce aceste pericole şi potenţialul a de a salva milioane de vieţi pe şosele sunt maşinile autonome, care în 2017 ar putea deveni realitate curentă. Suntem mai aproape decât am crezut şi mai repede decât ne-am imaginat de a avea o producţie în masă de maşini autonome sigure şi fiabile. Mulţi oameni au auzit de această inovaţie, însă nu mulţi îşi dau seama cât de repede se apropie şi cât de mult va schimba această invenţie societatea, scrie Jimmy Wales, antreprenor de internet american şi cofondator al Wikipedia şi Wikia.

Se estimează că accidentele de automobile la nivel mondial în 2016 au costat viaţa mai mult de 1,1 milioane de oameni, în timp ce mai mult de 31 de milioane de persoane au fost rănite. Odată ce această tehnologie va deveni un lucru obişnuit şi maşinile autonome vor fi omniprezente, aceste cifre vor scădea la o mică fracţiune din cât reprezintă astăzi.

Impactul social va fi chiar mult mai mare, la o proporţie care este foarte greu de cuantificat în prezent. Maşinile autonome vor face ca serviciul de folosire în comun a maşinilor să fie mult mai uşor şi mai eficient, chiar cu 80% mai puţine maşini. Acest lucru va însemna o mai mică poluare a mediului prin reducerea consumului de combustibili, blocaje mai puţine în trafic, mai puţine ore petrecute pe şosele şi mai puţin timp alocat găsirii unui loc de parcare. Şoselele ar putea fi concepute diferit, făcând traficul mai eficient şi mai sigur pentru pietoni şi pasageri.

Tehnologia modernă excelează în a ne ajuta să salvăm timp preţios în fiecare zi şi în a ne face viaţa de zi cu zi mai uşoară. Iar maşinile autonome vor face şoselele mult mai sigure.


Mediu. Combaterea pescuitului excesiv

Anul 2017 promite să fie unul interesant pentru SafetyNet, o plasă de pescuit cu inele de evadare ce ajută la prevenirea prinderii peştilor tineri şi a celor pe cale de dispariţie. Această invenţie, care este proiectată de Dan Watson, a fost recompensată cu premiul James Dyson în anul 2012 pentru că ajută la soluţionarea problemei stringente a pescuitului excesiv.

SafetyNet exploatează comportamentul de salvare al peştelui. Peştii mici şi cei de dimensiuni medii înoată spre suprafaţa apei când sunt stresaţi, în timp ce peştii mari au tendinţa de a înota în adânc. Inelele de salvare ale plasei SafetyNet sunt iluminate în partea de sus, funcţionând ca un semnal pentru ieşirea de urgenţă pentru peştii mici, iar curenţii care ies prin ochii plasei îi conduc pe aceştia în afară, în timp ce în plasă sunt reţinuţi doar peştii mari.

De când a câştigat premiul, SafetyNet este din ce în ce mai aproape de un impact global. Testele au arătat că numărul peştilor care nu trebuiau prinşi este redus cu mai mult de jumătate când se foloseşte plasa SafetyNet.

Testele vor continua şi în 2017 în mai multe locuri de pe mapamond pentru a creşte gradul de conştientizare a problemei pescuitului excesiv. De asemenea, în cursul lui 2017, plasa SafetyNet va începe să fie comercializată pentru prima dată pescarilor, primele loturi urmând să fie disponibile la jumătatea anului.

Inventatorul plasei, Dan Watson, are şi un set de idei prin care vrea să influenţeze această industrie să funcţioneze mai bine. El va face o prezentare pe tema pescuitului excesiv, la Bruxelles, la Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit a Comisiei Europene, pentru a atrage atenţia autorităţilor de reglementare din această industrie şi eventual pentru a modela legislaţia viitoare.

Aproape jumătate din peştii care sunt prinşi în plase sunt aruncaţi înapoi în mare pentru că nu îndeplinesc cerinţele adecvate pentru a putea fi vânduţi, iar mulţi dintre aceştia nu supravieţuiesc. În cazul în care un număr semnificativ de peşti tineri sunt ucişi fără să fie nevoie, acest lucru are un impact asupra populaţiei totale de peşte. Cele mai bune invenţii folosesc tehnologia şi ingineria pentru a rezolva problemele existente şi a face lumea un loc mai bun, potrivit lui James Dyson, inventator britanic şi proiectant industrial, fondatorul premiului Dyson.


Noutăţi editoriale. Voci autentice şi poveşti nediluate

Marele avantaj al turbulentului an 2016 este că s-au închis pariurile cu privire la ce vor oamenii să citească în 2017. Tot ceea ce am crezut că ştim despre cum gândesc oamenii, cum primesc ştirile şi cum se încred în autorităţi s-a schimbat. Iar acest lucru trebuie şi va avea un impact asupra poveştilor pe care vrem să le citim în acest an. Va duce acest lucru la o mai mare evadare din realitate? Sau, dimpotrivă, vom căuta complexitate şi zarvă pentru a da sens unei noi ordini? După Primul Război Mondial, a răsărit modernismul, iar după 11 septembrie 2001 a fost o explozie a francizelor cu supereroi. Marile momente ale istoriei se reflectă înapoi asupra noastră prin intermediul culturii, este de părere scriitorul britanic Jonny Geller, şef executiv la agenţia literară Curtis Brown.

Frica este întotdeauna un bun punct de pornire. În televiziune, filme precum Westworld, Humans şi Mr. Robot au scos la iveală temerile noastre de o lume condusă de inteligenţa artificială sau de calculatoare scăpate de sub control. Cultura reflectă cele mai adânci temeri ale noastre, aşa că ne putem imagina că domeniul editorial va fi în căutarea unor lumi în care sunt eliberate dorinţele, temerile şi impulsurile noastre cele mai profunde; în care forţele refulate vin în prim-plan.

Producţiile editoriale sunt, asemenea Hollywoodului, reactive la modul intens. Ceva puţin probabil va deveni un succes şi apoi va defini următorul val. Dan Brown a prins valul incertitudinii după 11 septembrie 2001, cu thrillere care ne-au conectat la un trecut mitic, deblocând secrete pentru a dezvălui mai mult despre cine credeam că suntem. Gillian Flynn, Paula Hawkins şi chiar E.L. James au deblocat cele mai întunecate şi intime trăiri ale noastre.

Următoarea mare idee va fi o mişcare spre voci şi experienţe autentice, este de părere Jonny Geller. Probabil, oamenii vor dori poveşti nediluate ce reflectă vieţile, experienţele şi emoţiile lor, nefiltrate. În plus, există dovezi în creştere că vor fi scrise mai multe satire şi opere de hiperrealism, de naturalism (similar valului din teatru de la sfârşitul secolului al XIX-lea), în care vor fi explorate mari probleme într-un cadru recognoscibil. Scriitorii reflectă schimbări în forma narativă a operelor lor, este de părere John Geller, care aşteaptă cu nerăbdare noutăţile editoriale ale anului 2017.


Cercetare ştiinţifică. Modificarea genetică scoate la iveală o lume cu posibilităţi extraordinare

Pentru anul 2017 neurochirurgul britanic Henry Marsh nu preconizează mari progrese imediate în neuroştiinţa medicală, dar într-o lume tot mai deprimantă şi înfricoşătoare, avansul ştiinţei conferă un sentiment de plăcere, alinare şi uimire.

Unul din marile lucruri oferite de ştiinţă este că prezintă idei şi soluţii care sunt noi, şi uneori neaşteptate, şi acest lucru mi se pare înălţător spiritual într-o lume foarte îngrijorătoare din punct de vedere politic, social şi ecologic, afirmă aceasta pentru The Guardian.

Cine ar fi crezut ca boala Parkinson este probabil cauzată de bacterii intestinale sau că o coadă de dinozaur cu pene s-ar putea găsi într-o bucată de chihlimbar, păstrată timp de 99 de milioane de ani? Acestea sunt ambele descoperiri recente.

Avem, apoi, oportunităţile extraordinare pe care le oferă tehnologia de modificare genetică Crispr, care are potenţialul de a ne ajuta să învingem o gamă largă de boli incurabile. Ceea ce omenirea are nevoie urgent este un tratament eficient sau de prevenire a maladiei Alzheimer şi foarte mulţi oameni depun eforturi serioase în acest sens.

Foarte mulţi oameni care nu sunt cercetători fac eforturi să înţeleagă că există un element mistic şi spiritual în ştiinţă, aşa cum există în matematică. O bună dovadă matematică este elegantă, un obiect de o frumuseţe estetică care face apel la un nivel profund al psihicului. Ideea unei delimitări între emoţie şi raţional este complet falsă. Medicii gândesc cu ajutorul sentimentelor mai degrabă decât în termeni pur abstracţi, procese lipsite de pasiune; nu suntem maşini de calcul, a spus cercetătoarea.

Iar acest lucru ajută, deoarece contribuie la progresul ştiinţei, care este de neoprit - şi aşa trebuie să fie./.../ Trebuie să gândim pozitiv şi să acţionăm pozitiv decât să fim purtaţi de deznădejde, încheie neurochirurgul Henry Marsh, autorul lucrării de succes Do No Harm.AGERPRES/(AS-autor: Liviu Tatu, editor: Mariana Ionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.