COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate se va semnala 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 4 iunieFenomene vizate se va semnala 4 iunieFenomene vizate
Washington, 15 dec /Agerpres/ - Cea mai veche rudă a omului descoperită până în prezent, numită "Lucy" de oamenii de ştiinţă, este posibil să fi făcut parte dintr-un harem de femele care se împerecheau cu un singur mascul, potrivit unui studiu care sugerează că specia ei era poligamă, relatează miercuri Live Science.
Lucy, al cărei schelet are o vechime de 3,2 milioane de ani, făcea parte din specia Australopithecus afarensis, una dintre cele mai cunoscute şi longevive specii de hominizi bipezi. Membrii genului Australopithecus, cunoscuţi sub numele australopiteci, sunt printre principalii candidaţi la statutul de strămoşi direcţi ai oamenilor, trăind cu 2,9 până la 3,8 milioane de ani în urmă în estul Africii.
Pentru a afla mai mult despre specia lui Lucy, oamenii de ştiinţă au efectuat cercetări în zona Laetoli din nordul Tanzaniei, unde s-au descoperit anterior cele mai vechi amprente de picior ale unor hominizi. Acestea, care datează din urmă cu 3,66 de milioane de ani, au fost excavate în 1978 într-un loc numit "situl G". Se crede că aceste amprente aparţin unui număr de trei indivizi din specia Australopithecus afarensis care mergeau în aceeaşi direcţie pe deasupra cenuşii vulcanice ude.
O echipă de cercetători de la instituţii din Italia şi Tanzania au descoperit recent noi amprente vechi de 3,66 milioane de ani despre care sugerează că aparţin tot unor indivizi din specia A. afarensis.
"Este uimitor că, la aproape patru decenii după descoperirea originală, avem noi amprente de picior pe aceleaşi sedimente. Este posibil ca acestea să fi fost făcute în aceeaşi zi, cu milioane de ani în urmă", a declarat William Jungers, paleoantropolog în cadrul Universităţii Stony Brook din New York, care nu a participat la studiu.
Aceste amprente dezvăluie faptul că în cadrul acestei specii existau diferenţe majore de mărime între sexe. Această diferenţă sugerează că specia este posibil să fi fost una poligamă, masculii având mai multe partenere, susţin cercetătorii. Cercetări anterioare i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să ajungă la concluzia că poligamia duce la monopolizarea femelelor de doar câţiva masculi, ceea ce atrage o competiţie intensă între masculi şi favorizează apariţia unor masculi mai mari.
"Din punctul meu de vedere cea mai importantă implicaţie este că zona ar putea adăposti mai multe urme, cunoştinţe care ar putea fi utilizate pentru a rezolva multe probleme privind diferite aspecte ale hominizilor", a declarat coordonatorul studiului Fidelis Masao, paleoarheolog în cadrul universităţii din Dar es Salaam (Tanzania).
Noile seturi de amprente de tălpi aparţin unui număr de doi indivizi şi au fost descoperite într-un loc numit "Situl S", aflat la circa 150 de metri sud de urmele descoperite în 1978. Înconjurate de urme provenind de la animale precum un rinocer, o girafă, cai sau păsări, nou descoperitele amprente au fost făcute, din câte se pare, pe aceeaşi suprafaţă şi în acelaşi timp, îndreptându-se chiar în aceeaşi direcţie, cu cele găsite în 1978. Când acest hominid era încă în viaţă, peisajul era asemănător cu cel de astăzi - un amestec de tufişuri, copaci şi iarbă, în apropierea unui râu.
Luând în calcul urmele lăsate în pământ şi distanţa dintre ele, cercetătorii pot estima mărimea şi greutatea indivizilor care au lăsat aceste amprente. Unul dintre hominizi era un mascul cu o înălţime de circa 1,65 de metri şi care cântărea 44,7 kg, iar celălalt era probabil femelă, având o înălţime de 1,46 metri şi o greutate de 39,5 kg.
Potrivit estimărilor realizate privind măsurile noului specimen descoperit, înălţimea şi greutatea acestuia ar fi depăşit cu 20 cm în înălţime şi 6 kg în greutate pe hominidul ale cărui urme au fost descoperite în 1978. Acest lucru face din el "cel mai mare specimen de Australopithecus afarensis descoperit până acum", a declarat Giorgio Manzi, unul dintre autorii studiului, din cadrul Universităţii Sapienza din Roma.
Coautorul Marco Cherin, paleontolog în cadrul Universităţii din Perugia, a spus că el şi unii dintre cercetători au mers desculţi pe situl descoperirii, pentru a evita deteriorarea urmelor. "Ne-am dat seama că urmele multora dintre noi se potriveau cu acele ampremente", a declarat Cherin pentru Live Science.
Noua femelă ar fi cu 3 până la 4 cm mai înaltă decât celălalt specimen de femelă descoperit la Laetoli şi cu circa 30 cm mai înaltă decât Lucy.
Luând în considerare noile urme alături de cele descoperite în 1978, oamenii de ştiinţă susţin că acestea trimit la ipoteza "mai multor hominizi bipezi care s-au deplasat prin zonă după o erupţie vulcanică şi ploaia ce a urmat", a spus Manzi.
Una dintre concluziile care s-ar putea desprinde în urma interpretării datelor este că grupul este posibil să fi fost format dintr-un un mascul, două sau trei femele şi unul sau două exemplare tinere, a apreciat Cherin. Totuşi, el a avertizat că "concluziile privind dimorfismul sexual (diferenţa de mărime între sexe) şi privind structura socială trebuie evaluate cu atenţie".
Aceste concluzii sugerează că dimorfismul sexual este posibil să fi fost mult mai pronunţat în cadrul speciei A. afarensis decât oamenii de ştiinţă credeau până în prezent. Studii anterioare au stabilit că dimorfismul sexual este legat de poligamie de exemplu la gorile. Prin contrast, la oameni şi rudele lor cele mai apropiate, cimpanzeii şi Bonobo, diformismul sexual este moderat.
Oamenii de ştiinţă au dezbătut asupra dimorfismului sexual la exemplarele din specia A. afarensis timp de aproape 40 de ani, "unii cercetători susţinând ideea unui grad moderat de dimorfism, nu foarte diferit de cel al Homo Sapiens, în timp ce restul lumii agreează ideea unui dimorfism sexual pronunţat", a spus Cherin. Descoperirile echipei din care a făcut parte sunt însă "dovezi importante că aceşti hominizi erau caracterizaţi de o mare variaţie în mărime".
Autorii acestui nou studiu "ar trebui aplaudaţi pentru eforturile lor şi rezultatele impresionante dar preliminare", a spus William Jungers pentru Live Science. "Însă rămâne de făcut multă muncă analitică. Sunt convins că autorii sunt de acord cu acest lucru şi aştept cu nerăbdare următorii paşi în programul lor de cercetare", a adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu)
Lucy, al cărei schelet are o vechime de 3,2 milioane de ani, făcea parte din specia Australopithecus afarensis, una dintre cele mai cunoscute şi longevive specii de hominizi bipezi. Membrii genului Australopithecus, cunoscuţi sub numele australopiteci, sunt printre principalii candidaţi la statutul de strămoşi direcţi ai oamenilor, trăind cu 2,9 până la 3,8 milioane de ani în urmă în estul Africii.
Pentru a afla mai mult despre specia lui Lucy, oamenii de ştiinţă au efectuat cercetări în zona Laetoli din nordul Tanzaniei, unde s-au descoperit anterior cele mai vechi amprente de picior ale unor hominizi. Acestea, care datează din urmă cu 3,66 de milioane de ani, au fost excavate în 1978 într-un loc numit "situl G". Se crede că aceste amprente aparţin unui număr de trei indivizi din specia Australopithecus afarensis care mergeau în aceeaşi direcţie pe deasupra cenuşii vulcanice ude.
O echipă de cercetători de la instituţii din Italia şi Tanzania au descoperit recent noi amprente vechi de 3,66 milioane de ani despre care sugerează că aparţin tot unor indivizi din specia A. afarensis.
"Este uimitor că, la aproape patru decenii după descoperirea originală, avem noi amprente de picior pe aceleaşi sedimente. Este posibil ca acestea să fi fost făcute în aceeaşi zi, cu milioane de ani în urmă", a declarat William Jungers, paleoantropolog în cadrul Universităţii Stony Brook din New York, care nu a participat la studiu.
Aceste amprente dezvăluie faptul că în cadrul acestei specii existau diferenţe majore de mărime între sexe. Această diferenţă sugerează că specia este posibil să fi fost una poligamă, masculii având mai multe partenere, susţin cercetătorii. Cercetări anterioare i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să ajungă la concluzia că poligamia duce la monopolizarea femelelor de doar câţiva masculi, ceea ce atrage o competiţie intensă între masculi şi favorizează apariţia unor masculi mai mari.
"Din punctul meu de vedere cea mai importantă implicaţie este că zona ar putea adăposti mai multe urme, cunoştinţe care ar putea fi utilizate pentru a rezolva multe probleme privind diferite aspecte ale hominizilor", a declarat coordonatorul studiului Fidelis Masao, paleoarheolog în cadrul universităţii din Dar es Salaam (Tanzania).
Noile seturi de amprente de tălpi aparţin unui număr de doi indivizi şi au fost descoperite într-un loc numit "Situl S", aflat la circa 150 de metri sud de urmele descoperite în 1978. Înconjurate de urme provenind de la animale precum un rinocer, o girafă, cai sau păsări, nou descoperitele amprente au fost făcute, din câte se pare, pe aceeaşi suprafaţă şi în acelaşi timp, îndreptându-se chiar în aceeaşi direcţie, cu cele găsite în 1978. Când acest hominid era încă în viaţă, peisajul era asemănător cu cel de astăzi - un amestec de tufişuri, copaci şi iarbă, în apropierea unui râu.
Luând în calcul urmele lăsate în pământ şi distanţa dintre ele, cercetătorii pot estima mărimea şi greutatea indivizilor care au lăsat aceste amprente. Unul dintre hominizi era un mascul cu o înălţime de circa 1,65 de metri şi care cântărea 44,7 kg, iar celălalt era probabil femelă, având o înălţime de 1,46 metri şi o greutate de 39,5 kg.
Potrivit estimărilor realizate privind măsurile noului specimen descoperit, înălţimea şi greutatea acestuia ar fi depăşit cu 20 cm în înălţime şi 6 kg în greutate pe hominidul ale cărui urme au fost descoperite în 1978. Acest lucru face din el "cel mai mare specimen de Australopithecus afarensis descoperit până acum", a declarat Giorgio Manzi, unul dintre autorii studiului, din cadrul Universităţii Sapienza din Roma.
Coautorul Marco Cherin, paleontolog în cadrul Universităţii din Perugia, a spus că el şi unii dintre cercetători au mers desculţi pe situl descoperirii, pentru a evita deteriorarea urmelor. "Ne-am dat seama că urmele multora dintre noi se potriveau cu acele ampremente", a declarat Cherin pentru Live Science.
Noua femelă ar fi cu 3 până la 4 cm mai înaltă decât celălalt specimen de femelă descoperit la Laetoli şi cu circa 30 cm mai înaltă decât Lucy.
Luând în considerare noile urme alături de cele descoperite în 1978, oamenii de ştiinţă susţin că acestea trimit la ipoteza "mai multor hominizi bipezi care s-au deplasat prin zonă după o erupţie vulcanică şi ploaia ce a urmat", a spus Manzi.
Una dintre concluziile care s-ar putea desprinde în urma interpretării datelor este că grupul este posibil să fi fost format dintr-un un mascul, două sau trei femele şi unul sau două exemplare tinere, a apreciat Cherin. Totuşi, el a avertizat că "concluziile privind dimorfismul sexual (diferenţa de mărime între sexe) şi privind structura socială trebuie evaluate cu atenţie".
Aceste concluzii sugerează că dimorfismul sexual este posibil să fi fost mult mai pronunţat în cadrul speciei A. afarensis decât oamenii de ştiinţă credeau până în prezent. Studii anterioare au stabilit că dimorfismul sexual este legat de poligamie de exemplu la gorile. Prin contrast, la oameni şi rudele lor cele mai apropiate, cimpanzeii şi Bonobo, diformismul sexual este moderat.
Oamenii de ştiinţă au dezbătut asupra dimorfismului sexual la exemplarele din specia A. afarensis timp de aproape 40 de ani, "unii cercetători susţinând ideea unui grad moderat de dimorfism, nu foarte diferit de cel al Homo Sapiens, în timp ce restul lumii agreează ideea unui dimorfism sexual pronunţat", a spus Cherin. Descoperirile echipei din care a făcut parte sunt însă "dovezi importante că aceşti hominizi erau caracterizaţi de o mare variaţie în mărime".
Autorii acestui nou studiu "ar trebui aplaudaţi pentru eforturile lor şi rezultatele impresionante dar preliminare", a spus William Jungers pentru Live Science. "Însă rămâne de făcut multă muncă analitică. Sunt convins că autorii sunt de acord cu acest lucru şi aştept cu nerăbdare următorii paşi în programul lor de cercetare", a adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.