Berlin, 27 iul /Agerpres/ - Sonda Rosetta nu mai comunică cu modulul Philae după decizia de a închide, miercuri, sistemul ESS (Electrical Support System Processor Unit), care reprezenta interfaţa de comunicare între sondă şi micuţul modul de asolizare Philae, care a rămas tăcut încă din 9 iulie 2015, conform ESA şi AFP.

Decuplarea sistemului de comunicare dintre sondă şi modul face parte din pregătirile pentru încheierea misiunii acestei sonde, care ne-a oferit răspunsuri la o serie de întrebări importante despre comete, prin studierea cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în perioada trecerii sale prin periheliu (cel mai apropiat punct faţă de Soare al orbitei sale).

La sfârşitul acestei luni, sonda Rosetta se află tot în compania cometei, la distanţa de peste 520 de milioane de kilometri faţă de Soare, condiţii în care va începe să înregistreze o pierdere de energie de aproximativ 4W pe zi. Pentru a reuşi să menţină sonda funcţională timp de încă două luni, până la încheierea oficială a misiunii anunţată pentru data de 30 septembrie, ESA a decis să reducă consumul de energie realizat de instrumentele şi sistemele mai puţin importante în această ultimă etapă a misiunii sondei.

"Astăzi au fost tăiate comunicaţiile cu Philae. Este sfârşitul unei misiuni fascinante, care (în pofida tuturor problemelor) a fost încununată de succes", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Agenţiei spaţiale germane DLR.

Analiza datelor culese şi transmise de modulul robotizat Philae de la suprafaţa cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în scurtul interval de timp în care a putut comunica cu sonda Rosetta, aflată pe orbita cometei, dezvăluie existenţa pe cometă a unor structuri şi caracteristici neaşteptate, printre care şi a 16 tipuri de molecule organice, cărămizile de bază ale vieţii, dintre care 4 tipuri observate în premieră pe un astfel de corp cosmic. Aceste noi informaţii contribuie substanţial la înţelegerea cometelor, aceşti martori ai naşterii sistemului nostru solar în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Cele 16 tipuri de molecule organice descoperite se împart în şase clase, printre care alcooli şi amine. Dintre cele patru molecule organice descoperite în premieră pe cometă fac parte metilul şi acetona, ingrediente ale unor molecule mai complexe fără de care nu ar putea exista viaţă: zaharurile şi aminoacizii.

După ce a asolizat în noiembrie 2014, modulul Philae a funcţionat aproximativ 60 de ore până la descărcarea completă a bateriilor sale solare. În timp el a acumulat suficientă energie revenind la viaţă la 13 iunie 2015, după şapte luni de hibernare, interval de timp în care cometa s-a apropiat de Soare. După trezire, Philae a încercat în repetate rânduri să obţină o legătură stabilă cu sonda-mamă, Rosetta, rămasă pe orbita cometei la 200 de kilometri distanţă, pentru a evita jeturile de gaz şi de praf expulzate de cometă pe măsură ce se apropie de Soare. La 9 iulie 2015 modulul Philae a reuşit să stabilească pentru a 8-a şi ultima oară legătura cu Rosetta, reuşind să transmită o parte din datele pe care le-a adunat de la suprafaţa cometei.

Philae, care a călătorit circa zece ani la bordul sondei spaţiale Rosetta, a asolizat la data de 12 noiembrie 2014 pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflată atunci la peste 510 milioane de kilometri de Terra, acţiunea constituind o premieră. După două salturi neprevăzute, robotul s-a oprit într-o zonă umbrită, iar bateriile sale solare nu s-au putut încărca.

Lansată în 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune a avut un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinaţie. Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie şi care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, cu diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Ana Bîgu)