Washington, 3sep /Agerpres/ - Fosila unei reptile despre care unul dintre oamenii de ştiinţă care a analizat-o susţinea că seamănă cu "o şopârlă ciudată care parcă a înghiţit un disc de Frisbee" s-a dovedit a fi cea mai veche specie de broaşte ţestoase cunoscută, conform unui material publicat de revista Nature şi preluat de Reuters.

În urma unei sofisticate analize a craniului, oamenii de ştiinţă au stabilit că reptila din specia Eunotosaurus africanus, care a trăit în sudul Africii în urmă cu aproximativ 260 de milioane de ani, este de fapt cea mai veche specie de broască ţestoasă descoperită, chiar dacă nu avea o carapace propriu-zisă, caracteristică distinctivă a speciilor de ţestoase.

Eunotosaurus africanus avea lungimea corpului de aproximativ 30 de centimetri, iar cutia toracică era formată din coaste foarte late şi aplatizate care îi confereau un aspect turtit şi rotunjit, apropiat de cel al ţestoaselor din prezent. Exemplarele din această specie prezentau un amestec de trăsături specifice reptilelor, dar şi trăsături care aveau, de-a lungul milioanelor de ani de evoluţie, să se transforme în caracteristici ale broaştelor ţestoase.

"Gândiţi-vă la o banală ţestoasă de uscat, însă cu corpul mai aplatizat şi acoperit cu solzi şi cu coada lungă. De asemenea, aceste animale aveau şi numeroşi dinţi", conform descrierii făcute de profesorul de anatomie Gaberiel Bever de la şi Institutul Tehnologic din New York.

Ulterior, pe drumul evolutiv, ţestoasele şi-au dezvoltat carapacea şi şi-au pierdut dinţii.

Eunotosaurus africanus a trăit în Perioada Permiană, exemplarele descoperite fiind cu 20 de milioane de ani mai vechi decât Pappochelys, o creatură descoperită în Germania şi care a fost prezentată în luna iunie drept cea mai veche specie de ţestoasă cunoscută, şi respectiv cu 30 de milioane de ani mai vechi decât primii dinozauri. Primele ţestoase cu carapacea complet dezvoltată au apărut în urmă cu aproximativ 210 milioane de ani.

Primele fosile de Eunotosaurus au fost descoperite în Africa de Sud încă din secolul XIX, iar naturaliştii dezbat încă de atunci dacă este vorba de o specie primitivă de ţestoasă sau de o specie diferită de reptile.

Echipa coordonată de Bever a ajuns la concluzia că Eunotosaurus este o specie foarte primitivă de ţestoase, după ce au analizat craniile a patru astfel de fosile cu ajutorul metodelor imagistice de ultimă generaţie. Ei au "disecat" virtual fiecare os cranian al celor patru specimene fosile, demonstrând că Eunotosaurus africanus este de fapt cea mai veche specie cunoscută din grupul ţestoaselor.

Oamenii de ştiinţă au obţinut şi alte informaţii despre primele animale din grupul ţestoaselor în 2008, în urma analizei unei fosile vechi de 220 milioane de ani, denumită Odontochelys şi descoperită în China.

"Ţestoasele nu aveau un Archaeopteryx al lor, veriga lipsă care să le lege de restul vertebratelor", a comentat Bever, făcând trimitere la cea mai veche pasăre cunoscută, ce marchează trecerea evolutivă de la reptile la păsări. "Prin Odontochelys, Pappochelys şi acum prin Eunotosaurus am reuşit să surprindem o serie remarcabilă de ipostaze evolutive de tranziţie care ne poartă de la specimene foarte asemănătoare reptilelor la ţestoasele moderne cu caracteristicile lor atât de interesante şi de bizare", a mai adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Lelia Bretan)