COD GALBEN: 27-10-2020 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 27-10-2020 ora 19 Intre 19:00 si 23:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cluj-Napoca, 21 iul / Agerpres/ - Noi informaţii despre o specie interesantă de mamifer cu dinţii roşii, care a trăit în spaţiul Transilvaniei în urmă cu 70 de milioane de ani, au fost aduse recent de paleontologul Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş-Bolyai, care a analizat specia împreună cu Thierry Smith, paleontolog al Institutului Regal de Ştiinţe Naturale din Belgia.

Mamiferul multituberculat cretacic Barbatodon transylvanicus prezintă o concentraţie surprinzător de ridicată de fier, mai ales în incisivi şi molari, ceea ce conferă dinţilor lor o culoare roşu-sângerie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis marţi AGERPRES, Barbatodon este cel mai vechi mamifer cu dinţii roşii cunoscut până în prezent, iar craniul aproape întreg, descoperit de Vlad Codrea, este cea mai completă fosilă de mamifer din Europa, din Cretacicul terminal.

Cei doi paleontologi au publicat la mijlocul lunii iulie, într-o revistă ştiinţifică de renume din SUA, un articol care descrie specimenul de mamifer descoperit în "Insula Haţegului", lângă localitatea Pui.

"Mamiferul avea aspectul şi dimensiunea unui şobolan actual, deşi nu există nicio înrudire directă între aceste animale. Această compoziţie particulară a smalţului dentar o interpretăm ca o adaptare pentru o hrană mai 'dură', posibil grăunţe, care solicita dinţi mai rezistenţi. Şi la alte mamifere din acest grup se cunosc dinţi cu o coloratură roşie, dar nu din Mezozoic. Acesta ar fi primul astfel de caz', a explicat profesorul Vlad Codrea pentru AGERPRES.

Numele de Barbatodon transylvanicus vine de la râul Bărbat, în albia căruia a fost prima dată descoperită fosilă. Specia a fost descrisă în urmă cu multe zeci de ani de către doi paleontologi bucureşteni - Costin Rădulescu şi Petre Mihai Samson - însă pe baza unui singur dinte şi fără a se face referiri la culoarea roşie. Descoperirea, de către Vlad Codrea, a craniului de la Pui a făcut posibilă o cunoaştere mult mai completă a speciei, precum şi o evidenţiere şi o analiză a culorii deosebite a dinţilor.

"Cu ajutorul analizei spectrometrice am putut observa că smalţul avea în compoziţie o concentraţie de 6,88 la sută fier, ceea ce conferea dinţilor o protecţie la uzură. Acest lucru era deosebit de important pentru că acestui mamifer nu îi creştea un alt set de dinţi", a explicat şi Thierry Smith, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Regal de Ştiinţe ale Naturii din Bruxelles.

Fosila descrisă luna aceasta în revista PLoS ONE a fost descoperită în 2004, însă cercetarea ei a fost minuţioasă şi nu lipsită de obstacole, după cum a explicat Vlad Codrea.

"Analizele au fost efectuate la Institutul de Ştiinţele Naturii din Bruxelles de către colegul dr. Thierry Smith, alături de mine. A durat mult prepararea, analiza, dar şi interpretarea. Referenţii revistei au cerut detalii adiţionale, nu tocmai uşor de accesat. Nu în ultimul rând, un obstacol l-au constituit şi banii, fiindcă nu am izbutit să câştig un proiect de cercetare românesc decât la finele lui 2011, când în sfârşit am ajuns la Bruxelles. Este un exemplu despre cât efort şi susţinere financiară sunt necesare pentru o publicare într-o astfel de revistă", a mai spus profesorul Codrea.

Micuţul mamifer cu dinţii roşii descoperit în Transilvania făcea parte din Ordinul Multituberculatelor, al cărei nume vine de la suprafaţa mamelonară a premolarilor şi molarilor lor. Acest grup de animale foarte primitive a supravieţuit extincţiei în masă care a avut loc la finalul Cretacicului, acum 65 de milioane de ani. La fel, ele au supravieţuit şi încălzirii globale care a avut loc 10 milioane de ani mai târziu. Totuşi, în urmă cu 35 de milioane de ani aceste mamifere au dispărut, după ce au supravieţuit timp de 150 de milioane de ani, perioadă considerată de paleontologi ca fiind impresionantă.

"Aşadar, pot fi consideraţi un grup de succes în istoria geologic", a spus paleontologul clujean.

Barbatodon transylvanicus a vieţuit în "Insula Haţeg" alături de dinozaurii pitici, care reprezintă de asemenea o particularitate a Transilvaniei în ceea ce priveşte paleontologia. De altfel, o expoziţie care prezintă această lume a dinozaurilor pitici, coordonată de profesorul Vlad Codrea, a fost deschisă la UBB şi mai poate fi văzută până la finalul lunii octombrie. AGERPRES/ (A, AS - autor: Marius Septimius Avram, editor: Adrian Drăguţ)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.