Londra, 22 iun /Agerpres/ - Primii oameni moderni din Europa şi Omul de Neanderthal au coincis şi s-au încrucişat între ei pentru o perioadă de timp, susţine un studiu publicat luni în revista 'Nature', realizat pe baza fosilei unui maxilar de om modern descoperite în Peştera cu Oase din sud-vestul României, transmit EFE şi AFP.

Analiza comparativă de material genetic de la neanderthalieni şi de la primii oameni moderni a furnizat noi dovezi în sprijinul ipotezei conform căreia cele două specii s-au încrucişat mult mai devreme decât se credea până acum. Primii oameni moderni au avut un strămoş neanderthalian care a trăit cu 'numai patru sau şase generaţii' înaintea lor, apreciază experţii.

Omul de Neanderthal a apărut în urmă cu 400.000 de ani în Eurasia şi a dispărut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de altă parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africană, s-a răspândit pe continentul european în urmă cu 45.000 - 35.000 de ani.

Existenţa unor încrucişări între cele două specii de hominizi a fost stabilită de studii anterioare, aminteşte AFP, menţionând că actualii europeni şi asiatici au moştenit între 1 % şi 3 % din genomul Omului de Neanderthal. Până acum, cercetătorii credeau că aceste încrucişări s-au produs în Orientul Mijlociu, în urmă cu 50.000- 60.000 de ani, înainte ca omul modern, plecat din Africa, să fi ajuns în Asia şi în Europa.

Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit în 2002 în grota din Caraş-Severin, cu vechime cuprinsă între 37.000 şi 42.000 de ani, a dovedit însă că acesta conservă între 6 % şi 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decât oricare dintre resturile de om modern studiate până în prezent. Aşadar, arată că respectivele specii umane s-au încrucişat şi în Europa mult înainte faţă de ceea ce se credea până acum.

Totodată, cercetarea a relevat că, din punct de vedere genetic, resturile din Peştera cu Oase au mai multe asemănări cu oamenii din prezent din Asia Orientală şi cu cei din America decât cu actualii europeni. Această descoperire, coroborată cu probele oferite de arheologie, sugerează că oamenii ale căror rămăşiţe s-au găsit în România au făcut parte dintr-un grup care s-a amestecat cu neanderthalieni, dar nu a contribuit la dezvoltarea europenilor moderni.

Studiul este semnat de cercetători de la Universitatea americană Harvard, de la Institutul de antropologie Max-Planck din Germania şi de la Academia chineză de ştiinţe. AGERPRES/(AS-autor: Cristina Mac, editor: Pepa Siţa)