COD GALBEN: 21-01-2021 ora 21 Intre 21:00 si 23:00 se va semnala local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Harghita; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 20 Intre 20:10 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h. in Județul Suceava, Județul Neamţ; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 19 Intre 19:10 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor depăși 90-100 km/h in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 19 Intre 19:00 si 23:00 se va semnala local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Covasna;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 31 mar /Agerpres / - Un nou acord de parteneriat între Institutul român de Fizică Atomică (IFA) şi Comisariatul francez pentru Energie Atomică (CEA) a fost semnat, miercuri, la Măgurele, domeniul său de aplicare extinzându-se la cooperarea în domeniul prezervării operelor de artă prin intermediul tehnicilor nucleare, tehnici pentru care CEA are un laborator special în Franţa, Arc - Nucleart.

"Rezultatele prezentate astăzi arată că ambiţiile noastre au fost depăşite. (...) Am format tineri cercetători în mai multe domenii. Acordul semnat este foarte vast în domeniul nuclear, al noilor tehnologii, al energiilor precum cea solară, aplicaţii medicale, dar şi din domeniul ştiinţelor vieţii. Toate aceste elemente le vom aborda în viitor împreună. Rezultatele sunt excelente, avem numeroase rezultate ştiinţifice, publicaţii ştiinţifice, participări în conferinţe foarte importante, avem brevete", a declarat, cu prilejul semnării acordului, administratorul general adjunct al CEA, Herve Bernard, care a apreciat activitatea cercetătorilor români.

Directorul general al IFA, Florin Buzatu, a declarat pentru AGERPRES că la proiectele de cercetare prevăzute de acord participă câteva zeci de cercetători români. "Participăm cu resursă umană consistentă. Aportul tinerilor este lucrul care ne bucură cel mai mult. Experienţa pe care cercetătorii români o pot căpăta în cadrul acestor proiecte le va folosi în viitor. Cercetările din cadrul proiectului se fac atât în Franţa, cât şi în România. Acolo unde facilităţile lor experimentale permit realizarea proiectului şi noi nu avem astfel de infrastructură, cercetările se fac acolo. În urma cercetărilor s-a ajuns la brevete. Avem multe aplicaţii", a arătat directorul general al IFA.

Rolanda Predescu, director general pentru politici şi programe de cercetare în ANCŞI, a spus că domeniile nou abordate în cadrul acordului de parteneriat sunt cele privind laserele de foarte mare putere şi, la propunerea părţii franceze, aplicarea tehnicilor de fizică nucleară în domeniul restaurării operelor de artă.

"Acordul permite colaborarea între institutele de profil din cele două ţări şi dă posibilitatea comunităţilor ştiinţifice să colaboreze pe proiecte de doi sau trei ani în domeniile: fizica nucleară şi a particulelor, este vorba de ştiinţele vieţii, aria domeniilor medicale şi de sănătate, protecţia mediului şi mai nou domeniul energiei. Domeniile nou abordate sunt cele privind laserele de foarte mare putere şi la propunerea părţii franceze aplicarea tehnicilor de fizică nucleară în domeniul restaurării operelor de artă", a susţinut directorul.

Potrivit Rolandei Predescu, protocolul are o durată de trei ani după care se va discuta o nouă prelungire.

Ea a precizat că fiind vorba despre proiecte de amploare mai redusă, prima categorie de rezultate ale cercetărilor de până acum sunt publicarea de materiale ştiinţifice. "Avem şi aplicaţii concrete în domenii precum cel al tratării deşeurilor şi fapt extrem de îmbucurător - la un număr de proiecte nu foarte mare avem circa 10% în forma patentelor", a spus Predescu.

Prezent la eveniment, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul, a subliniat că cercetarea este considerată peste tot în lume un factor de progres.

"Pretutindeni în lume, cercetarea este considerată ca un factor de progres: progres al cunoştinţelor, care este o valoare în sine, dar şi progres economic, deoarece inovarea este un factor cheie al competitivităţii. Până de curând, Uniunea Europeană, Statele Unite şi Japonia dominau domeniul cercetării şi inovării la nivel mondial. Dar lucrurile evoluează; economiile emergente îşi consolidează domeniul cercetării şi al inovării. Astfel, China a înregistrat cel mai susţinut ritm de creştere în 2011 în termeni de brevete de invenţii depuse. Pe viitor, şi alte ţări vor înregistra aceeaşi creştere, cercetarea şi inovarea se vor dezvolta la nivel mondial din ce în ce mai mult. Provocările globale reprezintă motoare importante de cercetare şi inovare şi putem să fim bucuroşi de această generalizare. Cu toate acestea, trebuie să menţinem în ţările noastre capacităţile de cercetare şi inovare, surse pentru menţinerea competitivităţii şi a locurilor de muncă", a afirmat diplomatul francez.

El a arătat că printre tematicile care ar putea să schimbe lumea energiei, dezvoltarea materialelor avansate reprezintă cu certitudine una din principalele provocări.

"Cunoaşterea la nivel molecular şi atomic a structurii materialelor inovatoare este esenţială pentru dezvoltarea de materiale avansate atât pentru reactoarele nucleare ale viitorului, pentru o energie solară acceptabilă mulţumită celulelor fotovoltaice cu randament ridicat, cât şi pentru stocarea de electricitate care este fără îndoială una din chei ale economiei de mâine. Aceste cercetări pe materiale necesită pe de o parte echipe de oameni de ştiinţă de nivel înalt, şi pe de altă parte infrastructuri de cercetare de anvergură, ca de exemplu laserele de mare putere şi reactoarele nucleare al căror cost de investiţie depăşeşte capacitatea majorităţii ţărilor. Doar în virtutea acestor două condiţii vom putea fi competitivi pe viitor. Am înţeles că proiectele dezvoltate în cadrul acordului CEA-IFA merg către această direcţie, datorită echipelor franco-române de nivel înalt", a mai spus Francois Saint-Paul.

Cât priveşte infrastructurile de cercetare, ambasadorul a spus că realizarea în Franţa a reactorului experimental Jules Horowitz şi instalarea în România a ELI-NP creează condiţii pentru această dezvoltare, oferind celor mai buni experţi la nivel mondial posibilităţi deosebite de dezvoltare.

"Este indubitabil că această colaborare iniţiată prin acordul dintre Comisariatul francez pentru Energie Atomică şi Institutul român de Fizică Atomică va continua şi se va intensifica pe viitor", a mai spus diplomatul. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.