Washington, 24 mar /Agerpres/ - Sonda americană Dawn, aparţinând NASA, s-a plasat încă de la începutul lunii martie pe orbita planetei pitice Ceres, cea mai mică din sistemul solar, fiind pentru prima dată când o sondă explorează de aproape acest corp ceresc aflat în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.

Ceres este cel mai mare obiect din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter şi totodată este şi cea mai apropiată planetă pitică de Pământ. Sonda Dawn urmează să transmită spre Pământ un veritabil tezaur de informaţii cu privire la originile şi evoluţia lui Ceres, precum şi cu privire la compoziţia sa.

Prezentăm în continuare şapte lucruri inedite despre Ceres:

1. Ceres este primul "asteroid" descoperit în istoria astronomiei

Ceres a fost descoperită la 1 ianuarie 1801 de astronomul sicilian Giuseppe Piazzi. Acest asteroid a fost descoperit de Piazii pornind de la o serie de calcule şi predicţii matematice (ulterior dovedite a fi eronate) care indicau că trebuie să mai existe o planetă între Marte şi Jupiter. Iniţial Ceres a fost catalogată drept planetă, dar pe măsură ce au fost descoperiţi şi alţi asteroizi din cadrul centurii dintre Marte şi Jupiter, a venit şi rândul lui Ceres să fie recatalogată drept asteroid. În anul 2006 a primit din nou statutul de planetă, însă cu menţiunea "pitică" în dreptul numelui, clasificare pe care o împarte cu Pluto, care în acelaşi an şi-a pierdut statutul de planetă - decizie care a stârnit multe controverse.

2. Poartă numele zeiţei romane a agriculturii

Piazzi a ales numele Ceres pentru descoperirea sa, după numele zeiţei romane a recoltelor. De asemenea, Ceres era considerată şi zeiţa protectoare a Siciliei. În 1803 un element chimic proaspăt descoperit a primit numele ceriu, tot după Ceres. Ceriu este un metal moale, cel mai abundent dintre metalele rare şi este folosit în aliaj cu lantan şi fier la fabricarea pietrelor de brichete dar şi a muniţiei.

3. Are nişte pete strălucitoare misterioase

Fotografiile realizate de sonda Dawn pe măsura apropierii de această planetă au dezvăluit o serie de linii strălucitoare la suprafaţa sa, precum şi două pete foarte strălucitoare în interiorul unui crater aflat la 19 grade latitudine nordică. 'Descoperirea acestor pete a fost extrem de surprinzătoare", a comentat Carol Raymond (membru al echipei Dawn). Oamenii de ştiinţă bănuiesc faptul că această planetă pitică ar fi avut un ocean subteran la începuturile istoriei sale, ocean care apoi a îngheţat. Impactul cu alţi asteroizi din centură ar fi putut expune părţi din această gheaţă subterană, care reflectă lumina, ceea ce ar explica liniile şi petele luminoase din fotografii.

4. Ceres poate avea nori din vapori de apă

Observatorul Spaţial Herschel a surprins recent vapori de apă pe Ceres. Aceşti nori de vapori de apă par să îşi aibă originea în două locaţii (în apropierea locului unde au fost identificate misterioasele pete strălucitoare) şi ar putea fi rezultatul unui fenomen de criovulcanism (vulcani de gheaţă - care erup materii volatile, cum ar fi apă, amoniac sau metan, în loc de rocă topită). Aceşti vapori ar putea fi şi rezultatul unui proces de sublimare a gheţii din subsol expusă în urma impactului cu meteoriţi.

5. Ceres poate ascunde un ocean subteran

Existenţa eventuală a gheizerelor la suprafaţa lui Ceres ar reprezenta o confirmare a faptului că în subsolul acestei planete pitice se găseşte un ocean, loc în care ar putea exista viaţă. Alte luni îngheţate ale unor planete, aşa cum este Enceladus, luna lui Saturn sau Europa, satelitul lui Jupiter, ar putea avea astfel de oceane subterane care sunt menţinute sub formă lichidă de imensele forţe mareice generate de atracţia gravitaţională a giganticelor planete gazoase asupra acestor sateliţi. Ceres nu este expusă unor astfel de forţe mareice, dar este posibil să aibă în interiorul său depozite de elemente radioactive a căror descompunere naturală să genereze căldura necesară menţinerii apei în stare lichidă.

6. Ceres are forma rotundă

Spre deosebire de celelalte obiecte din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, Ceres este rotundă pentru că este suficient de mare pentru ca forţa gravitaţională să-i modeleze forma într-o sferă. Ceres are diametrul de 950 de kilometri şi, probabil, are un interior stratificat format dintr-un nucleu de rocă, o manta de gheaţă, un strat în care s-ar putea găsi apă lichidă şi stratul exterior din praf şi rocă. Oamenii de ştiinţă consideră că toate corpurile cereşti de formă sferică au interiorul diferenţiat sau stratificat.

7. Ceres ar putea avea o pseudo-atmosferă

Ceres se află relativ departe de Soare, însă temperaturile la suprafaţa sa sunt mai ridicate, putând ajunge până la -37 grade Celsius. În cazul în care există apă îngheţată la suprafaţă, aceasta ar putea sublima (trece direct în stare gazoasă) ceea ce ar genera o pseudo-atmosferă în jurul acestei planete pitice. Sonda Dawn va încerca să surprindă posibile fenomene de sublimare la suprafaţa lui Ceres.

Sonda Dawn, care cântăreşte 1,21 tone, va observa timp de 14 luni planeta pitică. Această misiune are un buget de 473 de milioane de dolari şi a început în 2007. Dawn este dotată cu o cameră de înaltă rezoluţie şi două spectrometre.

Anul viitor NASA va lansa şi sonda OSIRIS-REx (Origins-Spectral Interpretation-Resource Identification-Security-Regolith Explorer) pentru a studia un asteroid de dimensiuni mari şi pentru a culege şi aduce eşantioane pe Pământ.

Una dintre priorităţile NASA este legată de monitorizarea asteroizilor de dimensiuni mari din apropierea relativă a Pământului şi de dezvoltarea unor tehnologii de protecţie a planetei noastre în cazul în care un astfel de asteroid mare va intra pe o traiectorie incidentă. Alte proiecte pentru viitorul apropiat spre mediu ţin de exploatarea resurselor de pe aceşti asteroizi.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu)