Bucureşti, 30 ian /Agerpres/ - Au reuşit să construiască în trei ani ceea ce alţii se străduiesc să implementeze de ani de zile. Republica Moldova este supranumită 'a doua Estonie' atunci când vine vorba despre serviciile de e-Guvernare. Pe scurt, o serie de servicii-cheie implementate pe platforma publică online funcţionează la parametri optimi din 2011. Cum s-a reuşit această performanţă într-un timp relativ scurt şi care sunt planurile pentru următoarea perioadă sunt întrebări la care au răspuns, într-un interviu pentru AGERPRES, Stela Mocan, director executiv al Centrului e-Guvernare din Republica Moldova, şi Iurie Ţurcanu, director adjunct al aceleaşi entităţi.

AGERPRES: Cu ce ocazie în România?
STELA MOCAN: Am venit împreună cu colegul meu, Iurie Ţurcanu, care este coordonatorul tehnologic şef şi vice-director la Centrul de e-Guvernare. Suntem în România la invitaţia domnului ministru Grindeanu /Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, n.r./. În cadrul celor două zile petrecute în România am avut mai multe întrevederi cu colegii de la minister, Agenţia pentru Agenda Digitală, cu Ministerul Finanţelor, cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Scopul vizitei a fost să împărtăşim experienţa Republicii Moldova în implementarea Agendei de e-Guvernare, dar şi să învăţăm de la colegii din România.

AGERPRES: Aţi acceptat să lucraţi în administraţie şi să aduceţi noutatea în sectorul IT&C. Ce v-a determinat să vă angajaţi 'la stat'?
STELA MOCAN: A fost o provocare pentru mine, dar şi pentru echipa noastră. Noi suntem o echipă de 18 colegi în cadrul Centrului de e-Guvernare. Toţi suntem tineri ca şi vârstă, vise şi proiecte pe care vrem să le realizăm. Toţi am venit în sectorul public pentru acest proiect de e-Guvernare. Atât eu, cât şi colegii mei am lucrat în mai multe proiecte de dezvoltare internaţională finanţate de donatori, dar şi sectorul privat. În mare parte, toată echipa noastră tehnologică responsabilă de proiect vine din sectorul privat. Ce ne-a determinat? În 2009, Republica Moldova a numit un Guvern democratic, pro-european, cu agendă ambiţioasă de reforme şi în acea perioadă am văzut, ca şi mulţi tineri, o oportunitate de a fi parte la acele schimbări şi transformări. Eu mi-am început activitatea în calitate de consilier al primului ministru şi atunci am şi demarat lucrul la Agenda de e-Guvernare. Am observat experienţa altor ţări, am interacţionat cu Banca Mondială şi chiar am văzut, cu tinerii din afara sectorului public, faptul că tehnologiile digitale pot reprezenta o oportunitate pentru ţara noastră, de a scăpa de sub-dezvoltare, de corupţie, de a fi mai multă eficienţă, a oferi oportunităţi tinerilor, business-ului, de a se dezvolta mai eficient, de a fi mai competitivi într-o lume tot mai globalizată. Noi am venit să schimbăm sistemul. Suntem un start-up guvernamental.

IULIE ŢURCANU: Eu lucram într-o companie de software, lider pe piaţa Republicii Moldova. Aveam proiecte în Occident. La acel moment, m-am gândit că poate este cazul să ne dedicăm acea expertiză pe care am acumulat-o de-a lungul anilor pentru binele şi interesul ţării. Cred şi acum să am procedat corect. Ulterior, am mai convins şi alţi tineri care au crezut în acest scop şi în timp să devenim captivaţi de ceea ce facem. Practic, în fiecare zi învăţăm câte ceva nou. Aici am învăţat guvernare în sine şi am început să devenim şi jurişti şi diplomaţi, de ce nu?

AGERPRES: Din 2009 şi până acum, deci într-un interval relativ scurt de timp, aţi implementat foarte multe servicii de e-Guvernare, în comparaţie cu alte ţări din regiune. Cum s-a reuşit acest lucru?
STELA MOCAN: În cazul nostru cred a fost vorba de o aliniere a mai multor factori într-un context favorabil. În primul rând, am avut leadership-ul primului ministru din acea perioadă, care şi-a asumat această agendă de e-Guvernare şi Centrul de e-Guvernare. Centrul este creat ca parte a cancelariei Guvenului, deci nu suntem cumva cooptaţi într-un minister anume. Suntem destul de sus poziţionaţi în ierarhia Guvernului, care ne-a permis să participăm la definirea priorităţilor de reformă, să putem utiliza acest leadership politic pentru a promova anumite proiecte prioritare, să putem alinia priorităţile sectoriale şi să putem colabora mai simplu cu ministerele în implementarea acestor proiecte prioritare. Am avut parte de suportul donatorilor, dar şi de cel al Băncii Mondiale, care ne-a oferit un pachet financiar în valoare de 20 de milioane de dolari, necesar să nu găsim o scuză că nu avem bani pentru a investi în IT. Este vorba despre un credit pe cinci ani, din care noi am folosit în această etapă în jur de opt milioane de dolari. De asemenea, am avut asistenţă pro bono din partea Guvernului din Singapore care, în 2010, ne-a asistat cu trei consultanţi. Aceştia au stat în Republica Moldova şi ne-au ajutat să definim priorităţile. Cu ei am proiectat portalul serviciilor publice, denumit servicii.gov.md. La ora actuală, pe portal sunt indicate circa 91 de servicii publice oferite în format electronic dintr-un total de 587.

IURIE ŢURCANU: O bună parte din totalul de 587 de servicii nu pot fi digitalizate. Câteodată avem nişte servicii foarte stranii, gen servicii hoteliere oferite de Brigada de Intervenţie Specială SCUT. Într-un final ar trebui să ajungem la un număr de 230-250 de servicii digitale.

AGERPRES: Care ar fi orizontul de timp în care cele 250 de servicii ar urma să fie operaţionale?
STELA MOCAN: Obiectivul nostru, setat de Guvern în 2010-2011, este ca, până în 2020, acele servicii publice să poată fi oferite online. Noi spunem că vrem să încurajăm cetăţenii şi business-ul să utilizeze şi să tranzacţioneze cu Guvernul pe online, dar unul dintre cei mai mari consumatori de resurse şi de hârtie este însăşi Guvernul. Deci, nu vom putea avea e-Guvernare dacă business-ul şi cetăţenii vor fi pe online, iar Guvernul va continua să funcţioneze în mod tradiţional. În prezent, putem spune că nu avem niciun impediment la nivel guvernamental să nu utilizăm tehnologiile moderne pentru a ne creşte nivelul de eficienţă, performanţă, dar şi de calitate în prestaţia serviciilor publice. Digital, suntem echipaţi cu ce e mai bun. Toate proiectele noastre sunt împachetate, instituţionalizate prin Hotărâri de Guvern. Ne rămâne doar să avansăm pe segmentul de diminuare a poverii operaţionale. De ce o hârtie trebuie să circule prin 10 birouri ca să ia semnături ?

AGERPRES: Ce rol au jucat parteneriatele public-private în constituirea şi dezvoltarea platformei guvernamentale online, care a costat până acum 8 milioane de dolari?
IURIE ŢURCANU: Într-un timp aşa de scurt, trei ani şi jumătate, la modul practic s-a reuşit de fapt să construim acea platformă pe care, ulterior, vor fi dezvoltate cele aproape 250 de servicii despre care vorbeam mai devreme. Ce am pus noi acum în funcţiune, fie serviciile guvernamentale centralizate, fie cele de identitate electronică, fie semnătura digitală, de plăţi electronice, vrem să sprijine acest obiectiv de a digitaliza volumul relativ mare de servicii. Este foarte important sprijinul politic. Ne considerăm o organizaţie mai nonconformistă, adică încercăm să nu lăsăm sistemul să ne macine. Un alt aspect important, care ne-a făcut să avansăm, este reprezentat de parteneriatele stabilite. Avem parteneriate pe plan internaţional cu o serie de ţări, precum Estonia, Singapore, Austria, Belgia, Israel sau India. De asemenea, avem parteneriate în cadrul Guvernului. Avem ministere care sunt întotdeauna susţinători fideli pentru ceea ce se promovează. Mai avem un parteneriat relativ sănătos cu sectorul privat. Am reuşit, astfel, însănătoşirea acelei credibilităţi, în sensul că sectorul privat poate lucra cu statul, iar acesta din urmă poate fi un partener credibil.

AGERPRES: Care au fost efectele în piaţă după implementarea primelor servicii de e-Guvernare?
STELA MOCAN: Sunt mai puţini oameni care stau la coadă să-şi plătească impozitele sau taxele. Zilele trecute am prezentat public rezultatele sondajului naţional de opinie publică, realizat de noi pentru al treilea an consecutiv, pentru a măsura percepţia cetăţenilor faţă de interacţiunea pe online cu serviciile electronice. De exemplu, serviciul e-Cazier judiciar a înregistrat o rată de adopţie de 98%. La aplicarea online pentru e-Licenţă avem rată de adopţie mai mare de 65%, datorită faptului că, atunci când vine cetăţeanul la Camera de licenţiere şi vrea să depună dosarul pe hârtie, funcţionarul public îl asistă să depună online. Pe partea de plăţi electronice, ultimele date arată o rată de adopţie în creştere şi datorită lansării unei aplicaţii mobile, denumită e-Trafic. Dacă aţi încălcat limita de viteză şi v-a înregistrat camera de supraveghere din trafic, sunteţi imediat atenţionat prin SMS şi poţi achita amenda prin M-Pay. Totodată, la factura fiscală electronică rezultatele arată că, de la data lansării, în 7 februarie 2014, şi până în septembrie 2014, exista o rată de adopţie de doar 7.000 de facturi plătite în acest fel. Aproape instantaneu, după ce instituţiile publice au fost mandatate să plătească facturile fiscale în format electronic, până la finele lunii septembrie rata de adopţie a crescut la peste 200.000 de facturi. Deci, vorbim de peste un miliard de lei care a trecut prin sistemul electronic.

AGERPRES: Înţeleg că, încetul cu încetul, ţinta dumneavoastră este să câştigaţi încrederea celor cu care colaboraţi sau alături de care vreţi să faceţi acest lucru.
STELA MOCAN: Am încercat să fim transparenţi la maximum. Pe pagina noastră de e-Gov există toată lista de contracte care au fost atribuite, cu toate sumele. Pe lângă leadership şi angajament politic, energia şi visele noastre, trebuia să ne câştigăm zilnic încrederea a cât mai mulţi parteneri care să vor să vină. Această încredere nu o câştigi decât dacă eşti corect, transparent şi în dialog. Difuzăm şi înregistrăm online orice licitaţie pentru a fi cât mai credibili.

AGERPRES: Care sunt obiectivele Centrului e-Guvernare pentru anul 2015?
IURIE ŢURCANU: Avem câteva direcţii strategice pentru anii următori. În primul rând, trebuie să mai stabilizăm o parte dintre platformele pe care, recent, le-am construit, în special platforma de schimb de date. Vorbim despre faptul că, la un moment dat, cetăţeanul nu va mai trebui să ducă dosare întregi de acte de la o instituţie la alta, cu informaţii pe care statul oricum le are. E important ca instituţiile publice să-şi schimbe între ele informaţiile de care au nevoie. Ulterior, ne gândim şi la implementarea unui ghişeu unic.

STELA MOCAN: Vrem să mai implementăm câteva platforme care vizează mai multe autorităţi publice, cum este platforma de e-Raportare. De asemenea, vrem să aplicăm în Republica Moldova principiul 'Digital by default', adică tot ce poate fi oferit online să fie oferit online, dar numai după ce se trece prin optimizare. Avem în plan o platformă modernă de e-Achiziţii. De asemenea, avem în plan lansarea, în vara acestui an, a serviciului e-Autorizaţii în transport internaţional şi intern. Un alt proiect important pentru noi este lansarea Registrului Digital Agricol, care trebuie să devină acel 'warehouse' de date agricole foarte importante pentru fermieri. Acest Registru Agricol se pretează la exporturi. Ştiţi că avem acest embargo impus de Rusia, iar pentru a exporta în Uniunea Europeană ar trebui să ne raportăm la nişte standarde de calitate pentru produsele noastre. Alte două priorităţi pe care vrem să le implementăm împreună cu sectorul privat se referă la Mobile First, pentru că avem o generaţie care consumă internet pe diverse terminale. Ne mai gândim, totodată, la Datele Geo-Spaţiale. Vrem să mai implementăm conceptul de Smart IT Investment, adică să nu cumpărăm orice tehnologie.

AGERPRES: Cum se prezintă, la momentul actual, relaţia dintre România şi Republica Moldova pe segmentul IT&C?
STELA MOCAN: Avem comunicare şi dialog cu companii globale, inclusiv cu companii din România. De altfel, companiile din România participă la toate planurile noastre. Avem proiecte implementate cu Star Storage, pentru Cloud-ul Guvernamental, apoi platforma de interoperabilitate cu Novensys. De asemenea, primul portal de servicii publice a fost implementat în consorţiu de HP România şi o companie locală.
La nivel de colaborare între autorităţi, pot să vă spun că vizita din aceste zile este prima experienţă. Colegii noştri de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei au semnat un Memorandum de colaborare şi urmează, deja, să extindem în baza acestei vizite o serie de priorităţi.
România are un domeniu IT foarte bine dezvoltat. Aveţi resurse umane pe care trebuie să le utilizaţi, să le puneţi în valoare. De aceea, la nivel guvernamental vrem să avem proiecte comune ce ţin de inovaţie, de start-upuri. Noi am reuşit lucruri bune în trei ani de zile, dar mai avem multe lucruri de pus la punct.
În Republica Moldova, în sectorul public, privim IT-ul ca un lux. Sectorul IT ar trebui să reprezinte o prioritate naţională şi pentru România. E important ca economia să fie competitivă într-o economie globalizată, digitalizată. Un proiect interesant la care am putea lucra cu România este Smart City. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)