Drobeta Turnu Severin, 19 oct /Agerpres/ - La sfârşitul secolului XIX istoricii şi arheologii au început să caute în şantierele arheologice deschise de-a lungul Dunării amfiteatrul militar roman care apare într-un basorelief de pe Columna lui Traian, monument închinat triumfului acestui împărat asupra dacilor, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în anul 113 d.Ch.

Pe teritoriul de azi al României astfel de amfiteatre romane au fost descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Porolissum, la Micia şi Veţel pe Mureş, însă niciunul dintre acestea nu a fost şi identificat ca fiind reprezentat în vreuna din cele aproape 2.500 de scene de pe columnă.

Directorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, Doiniţa Chircu, a declarat, pentru AGERPRES, că enigma amfiteatrului care apare stilizat pe Columna lui Traian de la Roma a atras foarte mulţi cercetători specializaţi în descifrarea tainelor istoriei romane şi dacice.

"Timp de un secol s-a crezut că imaginile săpate în piatră de Apolodor sunt fantezii şi nicidecum o cronică a războaielor reale purtate de Traian împotriva dacilor în perioadele 101-102 şi 105-106", a afirmat Chircu.

Descoperirea în anul 2010 a unor ruine romane în apropierea Castrului roman amplasat în vecinătatea celor două picioare ale podului lui Traian de peste Dunăre avea să confirme ipoteza emisă cu peste un secol în urmă că pe columna de la Roma sunt sculptate scene reale din timpul confruntărilor dintre armatele lui Traian şi daci.

"Cercetările începute în anul 2012 de arheologii Florian Matei Popescu şi Constantin Petolescu de la Institutul de Arheologie 'Vasile Pîrvan' din Bucureşti aveau să confirme că amfiteatrul observat pe Columna lui Traian de lângă Colosseum, situată pe Via dei Fori Imperiali, a fost construit la Drobeta la începutul stăpânirii romane în Dacia în jurul anilor 106-107", precizează Doiniţa Chircu.

Potrivit acesteia, amfiteatrul roman a fost descoperit întâmplător, în curtea muzeului unde se amenajase o expoziţie de trovanţi aduşi din zona minieră Valea Copcii, pe locul unde urma să se construiască un pavilion expoziţional în valoare de 51,7 milioane lei, din care 36,1 milioane lei proveneau de la Uniunea Europeană.

"A fost un eveniment de senzaţie descoperirea amfiteatrului despre care, în literatura de specialitate, dar şi în izvoarele literare (Ptolemeu III, 8; Tabula Peutingeriana VII) şi epigrafice, se povesteşte că a fost utilizat atât pentru antrenarea soldaţilor romani, cât şi pentru luptele cu gladiatori. Există indicii că el a fost folosit până la începutul secolului al IV-lea", a relatat Chircu.

Amfiteatrul era o construcţie de tip circular, cu dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, de 36x36 metri pătraţi, care deservea garnizoana staţionată în Castrul de la Drobeta, tribunele acestuia, din lemn, având o capacitate de aproximativ 1.500 persoane.

"În urma săpăturilor au fost scoase la lumină cele patru porţi ale amfiteatrului. O altă descoperire de senzaţie în această incintă o reprezintă şi ruinele unei aşezări medievale, a cărei temelie s-a pus peste zidurile din piatră de râu şi de calcăr ale acestuia", a spus Chircu.

Aşezarea respectivă, a susţinut Doina Chircu, este contemporană cu Cetatea medievală a Severinului, secolele XIII-XIV, unde există urmele unui cimitir şi a unor bordeie în incinta cărora s-au descoperit obiecte de ceramică şi din fier.

În perioada celor două campanii arheologice de săpături în perimetrul amfiteatrului militar roman de la Drobeta a fost scoase la iveală terme romane, un bazin şi conturul câtorva încăperi cu aducţiune de apă rece şi apă caldă. "În apropierea podului lui Traian romanii au concentrat mult mai multe obiective strict necesare pentru paza Castrului şi supravegherea părţii de sud a Daciei. Băile romane, de unde se trimetea apa şi la amfiteatru, au fost distruse când s-au efectuat lucrările de construcţie ale căii ferate Craiova-Timişoara", a completat Chircu.

Ea consideră că amfiteatrul militar roman de la Drobeta este o descoperire de senzaţie, care vine să explice o parte din tainele nedescifrate de pe Columna lui Traian.

"De aceea ne-am propus să conservăm acest forum roman, să-l adăugăm pe lista obiectivelor Parcului ansamblului muzeal al regiunii Porţilor de Fier şi să-l valorificăm ca produs cultural de o valoare inestimabilă", a spus Chircu.

Directoarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin a mai arătat că amfiteatrul descoperit reprezintă o filă din istoria neamului românesc, care, cunoscută fiind apariţia lui pe Columna lui Traian, probează valoarea istorică a acesteia din urmă, considerată de profesorul Ion Dumitriu Snagov, în anul 1996, în Monumenta Romaniae Vaticana, drept o cronică, "unul dintre cele mai valoroase documente epigrafice din epoca romană care vorbeşte despre originea şi identitatea poporului român". AGERPRES / (A - autor: Florian Copcea, editor: Marius Frăţilă)