Washington, 1 aug /Agerpres/ - Femelele de caracatiţe din specia Graneledone boreopacifica sunt printre cele mai dedicate mame din regnul animal, acestea protejându-şi ouăle în adâncurile întunecate şi reci ale oceanului Pacific timp de 4 ani şi jumătate, până în momentul eclozării, conform Reuters.
Această specie de octopode are cea mai lungă perioadă de până la eclozare din lumea vie, iar în intervalul de timp în care îşi protejează ouăle, femelele nici măcar nu se hrănesc, conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei PLOS ONE.
Oamenii de ştiinţă au folosit un submarin controlat de la distanţă pentru a urmări viaţa acestor caracatiţe, în largul coastelor californiene. Ei au monitorizat o femelă care trăia într-un canion la adâncimea de 1.400 de metri, protejând aproximativ 160 de ouă translucide.
Femela nu a părăsit nicio clipă ouăle - care în cei 4 ani şi 6 luni au crescut de la dimensiunea unor coacăze până la cea a unor struguri - şi nu a fost văzută vânând sau hrănindu-se. Cercetătorii au monitorizat caracatiţa timp de 53 de luni, între mai 2007 şi septembrie 2011, perioadă în care submarinul a realizat 18 scufundări.
Bruce Robison, biolog la Monterey Bay Aquarium Research Institute din Moss Landing, California, a precizat că această specie de caracatiţă prezintă un instinct matern extrem de puternic.
Majoritatea femelelor de caracatiţă depun un singur set de ouă în timpul vieţii şi mor la scurt timp după eclozarea acestora. Puii de caracatiţă nu sunt deloc neajutoraţi. Perioadele lungi de până la eclozare le permite puilor de caracatiţă să îşi ia viaţa în piept încă din momentul în care au ieşit din ou - nişte adulţi în miniatură, complet dezvoltaţi şi capabili să vâneze pradă mică.
La adâncimi atât de mari nu ajunge lumina solară. Singurele surse de lumină provin de la alte organisme bioluminiscente. De asemenea, în acest mediu temperatura apei este de doar 3 grade Celsius. "Poate părea inospitalier pentru noi, dar acest mediu este casa lor", a explicat Robison.
După ce depune ouă, o caracatiţă să dedică exclusiv protejării viitoarei generaţii. "Ea îşi apără ouăle de prădători, iar în acel mediu există numeroase ameninţări. Sunt peşti, crabi şi alte animale marine care se hrănesc cu ouă de caracatiţă. Ea avea grijă ca niciun animal să nu se apropie de ouă. De asemenea, nu lăsa să se depună sedimente pe ouă şi le ventila, agitând apa în jurul lor pentru a se face mai bine schimbul de oxigen", conform lui Robison.
Caracatiţele din această specie ajung să măsoare până la 40 de centimetri lungime şi se hrănesc cu crabi, creveţi şi melci - "adică cam orice pot vâna", conform lui Bruce Robison.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.