Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Geneva, 23 iun /Agerpres/ - Fizicienii de la CERN au anunţat duminică descoperirea unor noi date despre celebra "particulă a lui Dumnezeu", bosonul lui Higgs, evaziva particulă a cărei existenţă a fost confirmată acum aproape doi ani, conform unui material publicat de AFP.

Analiza datelor adunate după experimentele derulate în cadrul celui mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) - din cadrul CERN - răspunde unor întrebări cu privire la modul în care se comportă această particulă.

Existenţa bosonului lui Higgs a fost teoretizată în anii '60 drept o particulă subatomică cu proprietatea de a conferi masă tuturor celorlalte particule. Mai simplu spus, dacă bosonul lui Higgs nu ar fi existat, nu ar fi putut exista nici materie în forma pe care o cunoaşte ştiinţa în prezent.

Timp de zeci de ani această idee a fost explorată teoretic, până la 4 iulie 2012, când două echipe concurente din cadrul CERN au anunţat că au descoperit, independent una faţă de cealaltă, o particulă care ar putea fi bosonul lui Higgs. Evident că, după anunţarea acestei descoperiri, a fost nevoie de noi teste şi experimente care să o confirme şi să verifice modul în care această particulă poate fi inclusă în Modelul Standard din fizică, cadrul conceptual care explică originile şi caracteristicile materiei ordinare din Univers.

Într-un studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Physics, una dintre echipele de fizicieni care lucrează cu acceleratorul de particule LHC susţine că acest boson se comportă aşa cum oamenii de ştiinţă au preconizat, şi nu este "un impostor" care seamănă doar cu aşa-numita "particulă a lui Dumnezeu".

Analiza unui volum impresionant de date rezultat din înregistrarea coliziunilor dintre protoni la viteze apropiate de cea a luminii, în cadrul LHC, demonstrează că acest boson se descompune, exact cum prevede modelul teoretic, într-un grup de subparticule denumite fermioni, fenomen care corespunde Modelului Standard din fizică. Clasa fermionilor include particule de materie precum ar fi quarcii (care formează protonii) şi leptonii (categorie din care fac parte electronii).

"Este o descoperire extraordinar de importantă", susţine prof. Markus Klute, de la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), coordonatorul echipei care a desfăşurat acest experiment. "Acum ştim că anumite particule, aşa cum sunt electronii, ajung să aibă masă în urma cuplării la un câmp Higgs", a mai adăugat el.

Descoperirea bosonului lui Higgs nu ar fi fost posibilă fără construcţia LHC - un tunel circular de 27 de kilometri, din apropiere de Geneva - cel mai mare laborator din lume.

O veritabilă armată de fizicieni din toate colţurile lumii examinează rezultatele a miliarde de ciocniri între protoni, în căutarea acestei efemere particule. Iniţial, masa bosonului lui Higgs a fost plasată în intervalul 125 - 126 gigaelectronvolţi (GeV), o unitate de măsură standard în fizica particulelor subatomice.

Analizele ulterioare ale datelor adunate în cursul acestor experimente au indicat că acest boson nu are spin şi se descompune foarte rapid în perechi de fotoni şi aşa-numiţi bosoni W şi Z.

"Am putut identifica acum principala caracteristică a acestei noi particule şi toate datele sunt conforme cu Modelul Standard din fizică", susţine Markus Klute de la MIT.

În prezent, cel mai mare accelerator de particule din lume este oprit pentru lucrări de modernizare, dar fizicienii examinează încă uriaşul volum de date obţinut în urma experimentelor care s-au încheiat.

LHC va fi repornit în cursul anului viitor, în cadrul unui program de trei ani ce îşi propune să explice anumite fenomene teoretice cum ar fi cel al super-simetriei particulelor, program ce are drept obiectiv explicarea naturii materiei întunecate. Materia întunecată nu emite şi nici nu absoarbe lumina sau radiaţiile electromagnetice sau de altă natură, de unde şi numele său, şi deci nu poate fi observată direct, prin telescoape. Se estimează că materia întunecată constituie 83% din materia din Univers şi 23% din masa-energia sa. Existenţa ei încă nu a putut fi dovedită pe cale experimentală.

Bosonul lui Higgs poartă numele fizicianului britanic Peter Higgs, co-laureat al premiului Nobel pentru Fizică de anul trecut, alături de belgianul Francois Englert.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.