Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a prezentat câteva probleme ale sistemului de sănătate care au ieşit la iveală în perioada pandemiei de coronavirus, printre care politizarea, managementul, legislaţia şi a propus un pact pe sănătate.

În cadrul dezbaterii online "Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza COVID, la reformă şi modernizare", organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul ARPIM, ministrul a declarat că în ultimele două luni şi jumătate au putut fi constatate o serie de probleme ale sistemului de sănătate, precum: politizarea, managementul, legislaţia, inexistenţa unei politici investiţionale coerente şi politica medicamentului.

"Cea mai mare problemă pe care o văd eu în acest moment o reprezintă politizarea sistemului. Trebuie să ne gândim la un pact pe sănătate, avem nevoie de profesionişti. Dacă în acest moment nu îi avem sau nu îi găsim noi, trebuie să îi găsim împreună. Peticim în acest moment cu diverse propuneri, peticim cu diverse experienţe, cu exemple de bună practică, dar cred că nu e de ajuns", a precizat ministrul.

Abordând chestiunile referitoare la managementul sistemului, ministrul a precizat că la nivelul Ministerului Sănătăţii urmează "o perioadă destul de grea" în care se vor lua o serie de măsuri, "modificând nişte direcţii, comasând alte direcţii, regăsind nişte atribuţii, tocmai pentru a redirecţiona ministerul ca şi management de forţe".

Referitor la DSP, el a apreciat că în perioada epidemiei s-a dovedit a fi "lipsit de profesionişti, văduvit de atribuţii".

"Acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, care la un moment dat a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă - nefiind atractiv - dar în acelaşi timp fiind văduvit de nişte atribuţii. Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua - chiar dacă avea doi oameni într-un consiliu de administraţie - un management al spitalelor. Un management trecut la autorităţile locale, autorităţi locale care poate foloseau sau îşi întorceau ochii spre acest spital doar strict electoral, la nivelul alegerilor sau campaniilor", a spus Tătaru.

El a dezaprobat şi strategia managerilor de spital, care au avut o abordare strict economică, "fără a pune pacientul în centrul sistemului sau fără a pune corpul medical ca parte în activitatea desfăşurată în management", apreciind că acest lucru a dus în timp la "căderea managerială şi materială".

În ce priveşte legislaţia, Nelu Tătaru a evidenţiat că legii nr. 95/2006 i-au fost aduse de-a lungul anilor peste o mie de modificări şi a adus în discuţie tema unei reforme în domeniu.

"Cred că pe viitor trebuie să gândim toţi - oameni din sănătate, societatea civilă - ce vrem de la medicina românească şi care este făgaşul ei normal. Rămâne o perioadă pentru fiecare - public, privat, producător de medicamente, farmacist, asociaţii profesionale, de pacienţi - să regândim, să redimensionăm o lege a reformei în sănătate", a spus ministrul.

O altă deficienţă identificată de ministru o reprezintă "inexistenţa unei politici investiţionale coerente".

"Gândiţi-vă că investiţiile s-au făcut după cum doreşte cineva într-un anumit moment, când are o anumită forţă şi dirijează o investiţie într-un anumit loc. Dacă am reuşit să contractăm construcţia celor trei spitale regionale, trebuie gândit pe o politică sanitară, în funcţie de necesităţi şi dezvoltarea sau refacerea altor spitale judeţene, în funcţie de zonă, de adresabilitate, de activitatea medicală din zona respectivă. Suntem într-un moment în care deciziile ar trebuie să meargă pe termen lung - nu doar decizii de etapă", a spus Tătaru.

Ministrul a pledat şi pentru o schimbare a politicii medicamentului.

"Am putut vedea în această perioadă o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare a tot ce înseamnă autorizări. Gândiţi-vă că politica de preţuri nu a mai fost schimbată demult, sunt cereri atât de pe piaţă, sunt cereri atât ale producătorilor, sunt cereri atât ale pacienţilor. În acest moment lucrăm la cele trei liste: pentru inovative, pentru generice, pentru cele produse în ţară. Trebuie să aplicăm printr-un ordin de ministru legislaţia tocmai pentru acest clawback. Sunt politici care trebuie regândite", a spus ministrul. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.