Grupurile aflate la cel mai mare risc sunt lăsate în urmă în lupta de eliminare a hepatitei C, la nivel european, rezultă din sondajul Hep-CORE 2018 cu privire la micro-eliminarea VHC în Europa, prezentat luni de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului (ELPA).

Potrivit unui comunicat de presă remis luni AGERPRES de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului, Hep-CORE este un studiu realizat la nivelul pacienţilor, efectuat printr-o evaluare a politicilor naţionale adresate hepatitei virale C din Europa începând cu anul 2016, iar în acest an sondajul evaluează oportunităţile de "micro-eliminare": ţinta de eliminare a hepatitei C, la nivel naţional, în cadrul unor populaţii bine definite.

"25 de grupuri de pacienţi, reprezentând 23 de ţări europene din Bazinul Mediteranean, au răspuns în cadrul acestui studiu. Rezultatele arată că doar 14 din cele 25 (56%) de ţări implicate în studiu au o strategie naţională privind hepatitele virale. În prezent, doar 12 ţări la nivel global sunt pe cale să elimine hepatita virală, iar şase dintre acestea sunt printre ţările studiate: Egipt, Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie. (...) Rezultatele arată că există lacune sistematice, populaţiile aflate la risc ridicat fiind ignorate dacă sunt dificil de atins în afara căilor existente. Hepatita la nivelul lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale reprezintă o preocupare majoră şi, totuşi, stigmatizarea şi teama de a-şi pierde locul de muncă reprezintă unele dintre barierele care împiedică accesul acestei populaţii cruciale la testare şi îngrijire", se arată în comunicat.

ELPA mai precizează că răspunsurile grupurilor de pacienţi arată că populaţiile aflate la risc ridicat sunt subiectul unor acţiuni disproporţionate. Cu toate acestea cei care sunt deja incluşi în servicii de asistenţă medicală, cum ar fi pacienţii hemodializaţi şi cei cu hemofilie, precum şi donatorii şi beneficiarii de transplant, sunt cel mai probabil a fi luaţi în îngrijire.

"Rezultatele studiului arată că persoanele care folosesc droguri injectabile (PWID), în ciuda grelei poveri a VHC, sunt incluse în mod activ în cadrul serviciilor aferente VHC în 16 (64%) dintre ţările studiate. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai dacă sunt parte a unor programe de reducere a riscurilor, cum ar fi programele privind seringi şi terapia de substituţie a opiaceelor. Actualii sau foştii PWID care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor sunt raportaţi ca fiind luaţi în considerare pentru acţiuni specifice în şase ţări (24%) pentru PWID activi şi în numai două ţări (8%) pentru foştii PWID", arată sursa citată.

Respondenţii din grupurile de pacienţi au fost rugaţi să selecteze care dintre populaţiile vizate ar fi cel mai uşor şi cel mai greu de ţintit în contextul ţării lor.

"În ceea ce priveşte segmentul cel mai uşor de ţintit, cele mai multe grupuri au selectat donatorii de sânge (40%) şi pacienţii hemodializaţi (40%), urmate de pacienţii cu hemofilie (36%), în special datorită protocoalelor de screening existente. Cele mai dificile populaţii de identificat şi tratat din perspectiva grupurilor de pacienţi au fost raportate ca fiind PWID activi care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor (68%) şi persoanele fără adăpost (52%)", subliniază comunicatul. AGERPRES/(AS - autor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)